sâmbătă, martie 6, 2021

Istoricul Brăilei – Episodul LXXXV

Important de Citit

Vrei ferestre și uși de calitate? Alege Romkomfort!

Tocmai ți-ai achiziționat o casă și vrei să faci o schimbare a ferestrelor tale? Îndrumarea noastră este Romkomfort, cu...

Modele de unghii la modă 2021

Vrei să descoperi ce modele de manichiură sunt la modă în 2021? Pentru anul 2021, se fac remarcate câteva...

Alimente bogate în proteine

Căutați alimente bogate în proteine care să vă ofere senzația de sațietate, dar în același timp, să nu conțină...

Teatrul regal, va reveni Primăriei, prin testamentul generos al lui Dumitru Ionescu şi se va numi Teatrul Comunal.

teatrul-din-braila

Viaţa culturală a Brăilei devine mai activă, vin trupe de teatru şi operă italiene, germane, austriece, franceze, greceşti, în care se produc celebrităţile timpului : Aristiţa Romanescu, Mihail Pascaly, Nottara, C. Tănase, M. Ventura.

Pe terenul liber de pe str. Împăratul Traian colţ cu C.A.Rosetti, arh. Maugsch proiectează un imobil , construit de arh. Italian Luigi Segatti. Clădirea de 2400 mp, cu două etaje, 100 de camere era prevăzută cu ascensoare, apă şi încălzire centrală. Destinată pentru sediul unor societăţi, agenţii şi firme, cunoscut ca Palatul general,  deoarece aici funcţiona Biroul central de Transport al Societăţilor Generale de Asigurare „Dacia-română” şi firmeler de asigurare : Naţionala, Banca română, Banca Românească, Casa Fanciotti, Casa M. Pincas & Comp. şi Generala, Agenţia de Vapoare theodoridi S.A.R., Agenţia de vapoare Pilotaj CED, Societatea de Transport şi Comunicaţie „Intercontinentală”, Agenţia maritimă internaţională „Nautilius”. Aici îşi are sediul şi redacţia „Revistei porturilor şi a navigaţiunii comerciale” . Din 1950 Policlinică, iar din 1980 sediul Brigăzii Fluviale al Marinei Militare, devenită în 1995 Flotila de Dunăre „Mihail Kogălniceanu”.

prima-scoala-de-pilotaj

Mihail Cerchez înfiinţează la Chitila prima şcoală de piloteaj românească. Amenajează aerodrom cu 5 hangare, atelier pentru reparaţii. Cumpără din Franţa două avioane Farman. Pe 11 iunie inaugurează oficial aerodromul, când se execută şi primul salt cu paraşuta. Editează şi prima publicaţi în domeniu – „Aviaţiunea”.

Se construieşte casa Jean Troianos ( str. Ana Aslan nr. 11, azi Căminul de pensionari „Sf. Nicolae”), casa Chercea (la nr. 42-44 ), clubul Navrom pe str. Danubiului nr. 12 ( azi BCR ), casa Cavadia, pe str. Grădinii Publice nr. 4, casa Alexiu, pe str. Polonă nr. 14 ( azi Casa Municipală de Cultură ).

scoala-particulara-de-fete-braila

Funcţionează Şcoala particulară primară de fete israelită pe blv. Cuza nr. 120 , Şc. particulară primară Mixtă elenă pe str. Rubinelor nr. 2 ( azi Şc. nr. 5 ).

Tot anul, au intrat în port doar 7 veliere de mare.

—–

Termină liceul N. Bălcescu Dumitru Panaitescu, născut pe 21 oct. 1891. Urmează Facultatea de Litere şi Filozofie dumitru-panaitescu– Univ. Bucureşti, licenţa în filologie română şi romantică, după care rămâne ca funcţionar la Biblioteca Academiei (1915-1919), între timp este pe frontul dobrogean, de unde se întoarece cu mâna dreaptă sfârtecată (nedreaptă infirmitate pentru un om care va scrie).  Încă din studenţieîi place poezia, debutând cu poezia Reminiscenţa” – sub numele D. Pandora, iar în revista brăileană „Flori de câmp” – cu schiţa „Omida” sub pseudonimul V. Pribeagu (1911).

Profesor de liceu în Arad (1919), Oradea, Tg. Mureş (1926 ), Brăila (1921-22), Bucureşti, dar şi cercetător la Biblioteca Academiei, colaborând cu cele mai bune reviste de cultură : Zburătorul, Gândirea sau Rampa. Din 1929 – profesor la liceul M. Basarab, conduce „Universul Literar, face parte din redacţia „Cuvântul” (1927-1933), Radio Bucureşti (1934-38), redactor la „Limbă şi Literatură”. Susţine rubrici de cronică literarăî în ziare şi la radio. Continuăcu sensibilitatea-i cunoscută să scrie poezii, volumul „Scut şi targă” (1926), „Itinerar sentimental” (1931). În anul 1933, începe vasta activitate de studiere a manuscriselor lui M. Eminescu – 6 volume ( din 15 planificate ). Este numit inspector general secundar pentru învăţământ ( 1944-47 ). După 1945, scrie în revista „Lumea”, Luceafărul sau Gazeta Literară, membru corespondent al Academiei, din 1956 titular. Şef de secţie la Institutul de Istorie Literară şi Folclor (1951-54), Director al Bibliotecii forumului cultural naţional, director al revistei „Manuscriptum” director general al Bibliotecii Academiei Române – prin efortul său se întemeiază Muzeul Literaturii Române, al cărui director va fi din 1957 până în 1971, când pe 29 martie moare. Criticul, istoricul literar, poetul Perpessicius a fost ales cetăţean de onoare al Beăilei post mortem, pe 31 oct 1997 ( Hot Cons Local Municipal nr. 138 ). Casa memorială se află pe str. Cetăţii.

istoricul-braileiVA URMA

Comentarii

comentarii

Articolul precedentBancul zilei
Articolul următorPe drumul rușinii cu Dl. Nicu Iorga
- Reclame -

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Reclame -

Ultimile Noutați

Vrei ferestre și uși de calitate? Alege Romkomfort!

Tocmai ți-ai achiziționat o casă și vrei să faci o schimbare a ferestrelor tale? Îndrumarea noastră este Romkomfort, cu...
- Reclame -

Mai Multe Articole

- Reclame -

Comentarii

comentarii