Fața ascunsă a orașuluiInformații despre orașul BrăilaIstorieRecomandări

Știai că goeleta „Speranţa“ din filmul „Toate pânzele sus!” a fost construită la Brăila?

Bătrânul marinar Marin Deboveanu, cel care a construit-o, dezvăluie secretele corabiei din „Toate pânzele sus!“
-În 1970, ofiţerul de marină Marin Deboveanu (81 de ani) începea să construiască goeleta „Speranţa“, celebra ambarcaţiune pe care echipajul lui Lupan din ecranizarea romanului „Toate pânzele sus!“ a plecat spre Ţara de Foc. La 35 de ani de la dispariţia navei, Deboveanu povesteşte aventurile prin care a trecut până ca „Speranţa“ să ridice toate pânzele sus. Când a primit misiunea de a realiza o navă pentru Studioul Cinematografic Bucureşti, la sfârşitul anilor ’60, Marin Deboveanu, un împătimit al construcţiilor de corăbii, lucra la Mangalia, la Marina Militară. Pentru această sarcină l-a recomandat amiralul de la acea vremea, Grigore Marteş.

Proiectantul goeletei Speranţa
Proiectantul goeletei Speranţa

Totul a pornit când Studioul Cinematografic Bucureşti a primit propunerea televiziunii Tele München din Germania de a realiza o coproducţie a unui serial de televiziune, după romanul „Vasul fantomă“ de Jack London. Partea germană urma să vină cu actorii, iar partea română urma să asigure velierul din film. Iniţial, au contat pe bricul Mircea. Numai că nava şcoală era mult prea mare pentru rolul unei mici goelete a vânătorilor de foci. Aşa că trebuia urgent să se găsească o altă navă.

*Goeleta, care avea să poarte mai apoi numele „Speranţa“ şi să fie platou de filmare pentru unul dintre cele mai îndrăgite filme româneşti – „Toate pânzele sus!“, s-a născut dintr-un fost pescador botezat „Jirlău“, tip Seiner SKS, o navă de larg. Pescadorul a fost construit la Turnu Severin şi se afla la Brăila. Deboveanu a luat de la Turnu Severin planurile şi a calculat dacă structura navei suportă pânzele şi o nouă construcţie. Calculele i-au ieşit pozitive, aşa că nu i-a rămas decât să se apuce de treabă.

Atunci, am organizat eu un şantier în regie proprie, la Brăila. Am luat o planşă de proiectare de la Uzinele Progresul şi m-am dus în Hotelul Siretul. Am luat cea mai mare cameră, care avea trei-patru paturi, am lăsat doar unul, pentru mine, iar pe celelalte le-am scos afară şi am început să proiectez «Speranţa»“, povesteşte Marin Deboveanu. Toate piesele proiectate au fost realizate la şantierele din Galaţi, Brăila şi Tulcea, apoi montate pe un ponton la Brăila.
După program, după ce muncitorii care lucrau la corpul navei plecau acasă, veneau marangozul (n.r. – dulgher specializat în prelucrarea lemnăriei ambarcaţiunilor) şi tâmplarii care lucrau la suprastructura navei. Deboveanu îşi aminteşte că pe unul dintre muncitori l-a găsit la un atelier de făcut cazane pentru agricultură. „Dacă ştii să sudezi e bine!“, i-a spus muncitorului pe care l-a luat să ajute la construirea uneia dintre cele mai vestite corăbii din România.

*Lemnul de catarge, adus de la Satu Mare

Pe un bac cu puntea goală, fără suprastructură, a întins pânzele pentru catarge. Dar mai avea nevoie şi de lemn. Constructorul a primit aprobare pentru tăierea a patru pini, care însă i-au fost alocaţi tocmai de la Satu Mare. „Am trimis acolo pe cineva care ştia limba maghiară, considerând că e necesar pentru rezolvarea optimă a problemei, numai că respectivul s-a dus şi s-a îmbătat şi, în loc să-mi aleagă patru pini drepţi buni pentru catarge, a venit cu nişte pini curbaţi care s-au dat probabil, în bătaie de joc. Mai mult, şoferii cu peridocuri au protestat la lungimile mari de 12,14 şi 17 metri şi i-au tăiat şi pe ăştia în două. În sfârşit, i-am făcut şi catargele şi bompresul“, povesteşte cel care a construit goeleta din „Toate pânzele sus!“, pentru publicaţia „La drum – revista călătorului“. Toată suprastructura navei pescador a fost modificată pentru a arăta ca o goeletă. „A fost o muncă titanică. Nu a fost uşor ce a făcut şi mai ales faptul că a făcut toate astea singur. Deboveanu a ras toate cabinele, a făcut calculele de stabilitate şi apoi a construit arborada. Spunea atunci că dacă nu iese nava, o mănâncă“, îşi aminteşte comandorul în rezervă Ovidiu Ionescu (65 de ani), un vechi prieten de-al lui Deboveanu. De altfel, Ionescu este cel care a şi pictat goeleta „Speranţa“.

Goeleta Speranţa pictată de comandorul Ovidiu Ionescu
Goeleta Speranţa pictată de comandorul Ovidiu Ionescu

* De la „Ghost“ la „Speranţa“
Când Marin Deboveanu a terminat de construit nava, aceasta a devenit „Ghost“, cea descrisă de Jack London. Pe ea s-au filmat „Vasul Fantomă“ şi „Doi ani de vacanţă“. Ulterior, goeleta s-a transformat în brigantină, purtând numele „Sloughi“ şi pe ea s-au filmat „Piraţii din Pacific“, „Fiul Soarelui“ şi „Joe printre piraţi“. Abia în 1976, nava a devenit goeleta „Speranţa“ din „Toate pânzele sus!“.

*Moartea goeletei „Speranţa“
Vestitul vas a avut un sfârşit tipic românesc: a fost casat şi dat la fier vechi, după 10 ani de viaţă. Marin Deboveanu aproape că plânge: „A fost cea mai mare nefericire a mea. Oamenii au vrut s-o distrugă. Eu eram plecat din ţară în iarna anului 1980, când s-a scufundat. I se tăiaseră catargele, i s-au desfăcut spiralele de la maşină ca să i se scoată motorul principal pe care-l adusesem de la Câmpina. Ca să-l facă generator pe platourile de filmare. Nu mai avea nimic. A fost distrusă de un inginer auto. Omul potrivit la locul potrivit. Dacă aveau nevoie de un motor de ce nu s-au dus la Câmpina să ia de acolo, aşa cum am fost şi eu?“, se întreabă Deboveanu. În iarna anului 1980, a fost o furtună cumplită. Goeleta era în Portul Tomis din Constanţa. „Speranţa“, dar şi alte două nave de pescuit au fost îmbrăcate în gheaţă. Vântul aruncase valurile dincolo de dig. În acea perioadă nu exista digul de larg care să protejeze portul turistic Tomis. Din cauza greutăţii, goeleta s-a scufundat la cheu. „Eu am văzut atunci goeleta. Ţi se rupea inima cum arăta. Până în vară a fost ranfluată, dar costurile refacerii ei erau foarte mari“, a spus comandorul în rezervă Ovidiu Ionescu. În 1983, vestita goeletă a ajuns la fier vechi.

Schiţă a goeletei Speranţa realizată de comandorul Ovidiu Ionescu
Schiţă a goeletei Speranţa realizată de comandorul Ovidiu Ionescu

sursa://adevarul.ro/locale/constanta/goeleta-speranta-destin-ca-n-filme-batranul-marinar-marin-deboveanu-construit-o-dezvaluie-secretele-corabiei-toate-panzele-sus-1_54d49313448e03c0fd5529b1/index.html

Comentarii

comentarii

Tags

Related Articles

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Te-ar putea interesa și următorul articol
Close
Back to top button
Close
Close