marți, mai 18, 2021

Istoricul Brailei – Episodul XXXVI

Important de Citit

Anton Bacalbaşa

Se naşte pe 21 februarie 1865 în Bucureşti, au fost 13 copii, tatăl lor Costache Telescu din satul Teleu – Gorj, şi-a imagesschimbat numele, după un unchi din Galaţi, Bacalbaşa.

Termină gimnaziul din Brăila, pleacă apoi la Liceul Sf. Sava, absolvă Faculatatea de drept. Bine făcut, cu barbă neagră, pe timpul studenţiei era funcţionar la Primărie.

Sprijină pe C.D.Gherea la tipărirea revistei „România viitoare”(1880), apoi este redactor la „Emancipare”

(1883), în conducerea publicaţiei „Drepturile omului” (1885), semnând articole combative, antimonarhice, de pe o poziţie socialistă. A fost un adept al presei puse în serviciul intereselor naţionale, cu o vastă cultură, scria de la istorie, dezbateri politice la cronici umoristice.

În 1895, este redactor şef la „Adevărul”, scrie şi la „Epoca” sau „Lupta”, întemeiază „Ţara” şi „Patriotul”, scrie şi proză, dar pe 5 februarie 1935 se stinge din viaţă.

——

      Ioan C. Lerescu

Născut în ianuarie 1831, la Piteşti, şcoala primară în Brăila, urmează Colegiul Sf. Sava din Bucureşti cu bacalaureatul la Paris, apoi Universitatea Liege din Belgia, cu licenţă în drept (1865) şi doctorat în ştiinţe politice şi administrative. Timp de 3 ani va fi avocat şi funcţionar în Ministerul Finanţelor, apoi profesor la Şcoala Comercială „CarolI” iar din 1870 la Gimnaziul Real din Brăila.

Director al Liceului N.Bălcescu”, avocat vicedirector al Serviciului Timbrului, secretar al Camerei de Comerţ, agent de schimb, redactor şi director de ziar, publicist, om de litere, dramaturg.

Redactor la „Farul român” (1866-67), „Strechea”, director la ziarele Observatorul, Monitorul intereselor materiale, editează publicaţia „Biblioteca populară”, ţine în oraş conferinţe publice

Promotor al învăţămâmtului economic, cu o bogată operă didactică – 5 manuale în domeniul comerţului dar şi „Compendiu de istorie antică-1875”, „Codicele penal român” (1870), Autor dramatic, scrie multe comedii, dar ideile progresiste şi atitudinea modernă democratică patriotică îl îndepărtează din învăţământ

Participă în 1888 la înfiinţarea Societăţii „Ateneul Brăilei”, unde ţine conferinţe pe teme culturale, politice, sociale, drept public şi administrativ, comercial. Susţine activitatea secţiei brăilene a „Soc. Carpaţi” sau a „Ligii pentru Unitatea Culturală a românilor” – ce urmăre unirea Transilvaniei cu România.

În 1868 este judecat dar conştient de starea industriei româneşti, cu mari importuri şi dependenţă faţă de puterile străine, atenţionează Guvernul prin memoriul Industria, comerciul, samsarii în România. În 1873 îşi atrage antipatii naţionale şi străine. Moare pe 18 dec 1895 la Brăila Declarat Cetăţean de onoare în 1997

Cu o putere de muncă remarcabilă şi o cultură bogată, brăileanul prin adopţie I. Lerescu a fost o prezenţă vie în oraş, o personalitate a epocii sale. A oferit soluţii pentru modernizare economico-socială a ţării, gândire sa avansată, cu mesaje moderne ca înfiinţarea de şcoli profesionale, pregătirea de forţă calificată, dezvoltarea agriculturii.

A militat pentru împropietărirea ţăranilor, dotare cu tehnică, măsuri fiscale lejere, şcoli la sate În domeniul publicistic a acoperit tematic teme ca economie, comerţ, juric, social-politic, drept constituţional, cultură, teatru, literatură sau muzică .

VA URMA

Comentarii

comentarii

- Reclame -

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Reclame -

Ultimile Noutați

Ateliere pentru copii la bibliotecă

Bună ziua, În era în care tehnologia este în continuă dezvoltare, scrisul la tastatură câștigă tot mai mult teren în...
- Reclame -

Mai Multe Articole

- Reclame -

Comentarii

comentarii