Deseori se întâmplă ca remediul cel mai bun în diferite afecţiuni să fie o cană bună cu ceai. Haideţi să vedem care sunt cele mai indicate şi ce rol au fiecare în parte, cum le preparăm, unde le găsim şi mai ales cât să folosim.
1. Coada-şoricelului
(linişteşte ulcerul de primăvară)coada-soricelului
Iubeşte soarele şi e nelipsită de pe paşuni, fâneţe, de pe marginile râurilor şi ale pâraielor. Are frunze verzi, lunguieţe ca o coada de şoricel, flori albe şi parfumate, ce răspândesc un miros aromat amărui.Perioada culesului începe în iulie şi durează până la sfârşitul lui octombrie. Se culege pe vreme uscată, de preferinţă în miezul zilei, când are concentraţia maximă de uleiuri volatile. Două substanţe din această plantă – apigenina şi luteolina – îmbunătăţesc acţiunea hormonilor care declanşează ciclul menstrual.
Se folosesc: florile, frunzele şi tulpina (fără rădăcini).
Sfat: poţi tăia cu o foarfecă de grădină doar inflorescenţa. Acolo s-a concentrat toata puterea plantei.
Cum prepari ceaiul: ai nevoie de 3- linguriţe de flori uscate la un litru de apă. Fierbe 10-15 minut, apoi strecoară.
Cum consumi: bea în 3-4 reprize înaintea meselor.
Se recomandă în:
– tulburări digestive, ceaiul din coada-şoricelului combate aciditatea crescută, favorizând vindecarea ulcerului gastric.
– afecţiuni ginecologice
– lipsa poftei de mâncare
2. Busuiocul
(energie contra asteniei)
Pune pe fugă oboseala caracteristică şi revigorează-te cu busuioc. Fie că-ţi creşte în grădină, ori la ghiveci, busuiocul ţi-ar mulţumi dacă i-ai rupe doar frunzuliţele tinere. În felul acesta, planta trăieşte mai mult, iar frunzele vor creşte ulterior şi mai mari. La români, busuiocul e considerat iarba dragostei şi a fertilităţii. Simplul consum, ceai sau condiment în mâncare, previne infarctul.busuioc
Se folosesc: frunzele
Cum prepari ceaiul: pune 1 lingură de frunze uscate şi mărunţite în 200 ml apă clocotită. Acoperă vasul ca să infuzeze 10 minute, apoi strecoară.
Cum consumi: bea două căni din acest ceai pe zi, călduţ, cu înghiţituri rare. Ultimul e de preferat să fie seara, înainte de culcare.
Se recomandă:
– ca şi calmant general, antidepresiv, diuretic, expectorant şi tonic digestiv
– persoanelor care suferă de migrene pe fond nervos, colici, gastrită şi ulcer gastric, colită, bronşită, gripă sau probleme cardiovasculare.
3. Măceşele
(previn anemiile)
Foarte bogate în vitamine (vitamina C, vitamina A, vitamine din complexul B, vitamina P, vitamina K) şi alte elemente nutritive, măceşele – acele bobiţelor roşii – sunt, de fapt, fructul fals al unor specii false ce se recoltează din august până în octombrie.
Se folosesc: florile, fructele (cea mai valoroasă parte a plantei), ramurile cu frunze
Cum prepari ceaul: pune 1 lingură de fructe de măceşe în 250 ml de apă clocotită. Este bine de ştiut că fructele de măceşe se adaugă numai când apa fierbe în clocot, cu scopul de a nu se pierde vitamina C. După un clocot, fructele se lasă la macerat în apă câteva ore.macese
Cum consumi: 2 căni de ceai zilnic, dimineaţa şi seara. Pentru prevenirea avitaminozei, ceaiul de măceşe poate înlocui apa, mai ales că are şi un gust bun.
Se recomandă în:
– anemii
– dureri provocate de ulceraţiile stomacale
– tulburări de circulaţie periferică
– ca diuretic
– tratarea arteritei, hipertensiuni arteriale, ateroscrelozei.
4. Cicoarea
(medicamentul natural al primăverii)
Are rădăcina groasă şi tulpina dreaptă, ramificată şi înaltă până la doi metri. Frunzele sunt alungite, adânc scobite. Florile albastre apar din luna iulie, până la sfârşitul lui august. Creşte pe marginea râurilor şi drumurilor şi e indicată în toate afecţiunile, de la simplele alergii până la deranjantele afecţiuni gastrice. Cicoarea este un excelent înlocuitor al cafelei, asta pentru că stimulează sistemul nervos, crescând puterea de concentrare. Şi evident, nu are efectele secundare ale cafelei.
Se folosesc: rădăcinele(se recoltează în luna septembrie şi octombrie), tulpina, frunzele, florile(partea aeriană e bună de recoltat în lunile iulie si august).cicoare_1
Cum prepari ceaiul: 1-2 linguriţe de plantă (partea aeriană) uscată şi mărunţită la 200 ml apă clocotită. Lasă la infuzat 10-15 minute, strecoară şi îndulceşte cu miere.
Se recomandă în:
– ameliorarea senzaţiilor de „înţepături ale ficatului”
– eliminarea substanţelor toxice din organism, a viermilor intestinali
– e antispastic pulmonar şi expectorant stomahic, excitând secreţiile gastrice şi favorizând digestia.
5. Socul
(are efect antialergic)
Este un arbust sau un mic arbore, ce înfloreşte primăvara, din mai până în iunie, fiind uşor de recunoscut tocmai după florile lui, adunate ca nişte mănunchiuri, ori după miros – sunt puternic parfumate. Recoltarea acestora se face în zile însorite, prin tăierea inflorescentelor, iar uscarea lor se face la soare, într-un singur strat. Specialiştii în medicină naturistă numesc fructele de soc cel mai puternic concurent al medicamentelor antivirale de ultimă generaţie. Parfumata plantă prelungeşte tinereţea biologică, tonifică şi vitaminizează.soc-hepatita
Se folosesc: florile, fructele, frunzele, scorţa, rădăcina
Cum prepari ceaiul: 1-2 linguriţe de flori uscate la 250 ml apă clocotită,. Infuzează acoperit 10 min, apoi strecoară.
Cum consumi: două-trei căni cu ceai calduţ pe zi, ultima cană înainte de culcare. Eficienţa creşte adausul unei linguriţe de bitter suedez sau sirop de mentă.
Se recomandă în:
– afecţiunile căilor respiratorii (gripă, guturai, răceală, răguşeală, tuse, crize severe de astm bronşic, bronşită, tuberculoză)
– eliminarea toxinelor din organism- combaterea obezităţii
6. Cătina
(polivitamina naturală)
Este un arbust ale cărui fructe de culoare portocalie conţin cea mai mare cantitate de vitamina C. Mai mult decât măceşul şi de 10 ori mai mult decât citricele. La noi în ţară, întâlnim cătina roşie şi albă, ambele cu un puternic efect antioxidant. Fructul de cătină conţine vitaminele A,C, complexul B, E, P, K, F şi microelemente precum fosfor, potasiu, magneziu, calciu, fier şi sodiu. Sunt bogate şi în betacaroten (mai mult decât conţine morcovul), dar şi în pectine, zaharuri, aminoacizi esenţiali şi acizi graşi esenţiali.
Se folosesc: nu doar fructele, ci şi mugurii, frunzele şi scoarţa.catina
Cum prepari ceaiul: pune 1-2 linguriţe de fructe la o cană(250ml) cu apă clocotită.Lasă la infuzat 10-15 min.
Cum consumi: 2-3 căni pe zi, de preferinţă înaintea meselor principale.
Se recomandă în:
– ulcer gastric şi deodenal
– astenie, anemie, stres
– afecţiunile ficatului, splinei, rinichilor
– curele de slăbire, pentru că inhibă pfta de mâncare
– alcoolism
7. Tătăneasa
(astâmpără usturimea stomacului)
Înăltuţă, prezentă mai ales în zonele umede de pe marginea şanţurilor şi a pâraielor, tătăneasa are florile roşii-violacee, cu frunze aspre, de un verde pal, şi tulpina păroasă. Înfloreşte din mai până în august. Marele secret al tătpnesei îl reprezintă alantoina, o substanţă cu proprietăţi antitumorale şi anticancerigene, ce cicatrizează şi regenerează rapid pielea şi mucoasele, sudând rapid fracturile.
Se folosec: rădăcina(intern) şi frunzele (aplicaţiiexterne).
Atenţionare – rădăcinile pot deveni otrăvitoare, dacă se folosesc intern în doze mari.tataneasa3
Cum prepari ceaiul: pune la fiert 1-2 linguriţe de rădăcină bine mărunţite, în 300 ml apă. Fierbe timp de 5 minute, apoi lasă 2 ore la macerat.
Cum consumi: strecoară şi bea 2-3 căni pe zi, puţin îndulcite cu miere.
Se recomandă în:
– numai în caz de gastrite şi ulcere acide
– afecţiunile pulmonare( infuzia plantei se face în lapte), în special în bronşite, pleurezii şi tuberculoză.
8. Cimbrişorul
(soluţia antiviermişori)
Cimbrişorul de câmp creşte în fâneţte, dar este la fel de bun ca şi cel de cultură. Principiul amar în asociaţie cu ceilalţi componenţi chimici dau ceaiului de cimbrişor proprietăţi stomahice şi stimulente, care îl fac să fie un bun tonic în cazul anemiilor. Are proprietăţi expectorante care calmează spasmele căilor respiratorii. Se recoltează în lunile iunie, iulie, august.
Se folosesc: florile, funzele şi tulpina.
Cum preapari ceaiul: 1-2 linguriţte de plantă mărunţită, opărită cu o ceaşcă de apă clocotită. Se poate folosi şi un ceai mai concentrat, preparat din 2-3 linguri de cimbrişor la o ceaşcă de apă clocotită, din care se vor lua două- trei linguri pe zi.cimbrisor290
Cum consumi: 2-3 căni pe zi, călduţ.
Atenţionare: ceaiul de cimbrişor poate grăbi naşterea ori provoca avortul.
Se recomandă în:
– crampe abdominale
– anemii
– pentru eliminarea viermilor intestinali
– tratarea tusei convulsive, bronşitei, răguşelii şi a tusei astmatice.
9. Gălbenelele
(„coconiţele” care calmează gastrita)
Extrem de decorative, gălbenelele pot fi întâlnite în grădini, dar cresc şi spontan pe terenuri necultivate, pe marginea drumurilor, a căilor ferate şi pe lângă garduri. „Coconiţele” – cum mai sunt numite, înfloresc din mai până în septembrie. Gastritele hiperacide, hipoacide, ulcerul gastric şi chiar hemoragiile digestive se calmează cu gălbenele.
Se folosesc: florile fără codiţeglbenele
Cum preapari ceaiul: pune 2 linguriţe cu varf de floare uscată în 250 ml apă clocotită. O infuzie mai concentrată se preapară din 4 linguriţe de flori, la 200 ml apă clocotită. Ambele se lasă la infuzat 15-20 minute.
Cum consumi: 2-3 căni pe zi, călduţ, cu o jumătate de oră înainte de mese (infuzia normală). Din infuzia concentrată se administrează 3 linguri pe zi.
Se recomandă în:
– tratarea gastritei hiperacide
– tratarea ulcerului gastroduodenal, colecistitei, icterului infeţios, ulceraţiile canceroase, inflamaţiilor colonului, hemoroizilor, bolilor de ficat, dismenoreei
– osteoporoză
10. Trei-fraţi-pătaţi
(cel mai puternic detoxifiant)
I se mai spune „panseluţa sălbatică” şi se bucură de renumele celei mai puternice detoxifiante din flora medicinală mondială. Creşte spontan, prin fâneţe de munte, pe câmpuri şi pajişti. Înfloreşte la începutul lunii mai şi ţine până în septembrie.trei-frati-patati
Se folosesc: tulpinile, florile, frunzele
Cum prepari ceaiul: pune de cu seară 4 linguriţe de plantă uscată în jumătate de litru de apă. Dimineaţa filtrează şi pune deoparte preparatul. Opăreşte planta rămasă după filtrare într-o jumătate de litru de apă clocotită, strecoară din nou şi combină cu preparatul de dinainte.
Cum consumi: Din acest amestec (cca. 1 litru), bea 3-4 căni pe zi, pe stomacul gol.
Se recomadă în:
– detoxifiere
– boli cronice(bronşită, astm, reumatism)
Curele de 1-3 luni cu ceaiuri din această plantă (1-2 litri pe zi) sunt adevărate elixire în bolile de piele de orice tip.
11. Păpădia
(curăţă sângele)
Se recomandă ca medicament în toate bolile în care există un dezechilibru glandular, în unele boli ale ficatului, deoarece măreşte secreţia biliară. Normalizează circulaţia sângelui, măreşte pofta de mâncare în perioade de covalescenţă. Având şi o acţiune diuretică, sporeşte eliminarea toxinelor din corp. Se recoltează primăvara, înainte de înflorire. Nu consuma planta după înflorire.papadia
Se folosesc: frunzele, florile, tulpinile, şi rădăcinile.
Cum prepari ceaiul: se prepară din frnze şi rădăcini uscate (tocate mărunt). Pune 2 linguriţe de plantă în 200 ml apă şi lasă-l pe foc până dă în clocot. Acopră vasul timp de 15 minute, apoi strecoară şi îndulceşte cu puţină miere.
Cum consumi: nu consuma mai mult de 2 căni cu ceai pe zi. Dacă mănânci şi salată, renunţă la o cană cu ceai.
Se recomandă în:
– obezitate
– boli de ficat, mărind secreţia biliară, normalizează circulaţia sângelui
– are acţiune diuretică, lucru ce determină şi eliminarea toxinelor din organism.