De ce Doamne mă vei uita în sfârşit
Vei întoarce faţa Ta de la mine
Cum cade în stup mierea de albine
Numai prin Tine am fost desăvârşit
Auzi-mă şi luminează ochii mei
Ca nu cumva să adorm întru moarte
Niciodată vrăjmaşii să mă poarte
Într-o lume stăpânită de atei
Setea din pofte să nu mă clatine
Chiar dacă-n viaţă sunt multe ispite
Prin ruga mea vor fi iar risipite
Întreg şi viu în noapte sunt prin Tine
Luminează-mi ochii gândului din cer
Să nu trec prin lume atât de stingher.