BRĂILA LA 1878
(Imagini din arhiva personală – MARAVELA PETRE)
Eroismul ostaşilor pe câmpul de luptă a fost susţinut de brăilenii rămaşi acasă prin rechiziţii importante – de alimente, furaje, haine, articole sanitare, 342 cai, 354 oi, 459 vite, 96 căruţe cu cai, 523 care cu boi sau cai, 100 trăsuri, – toate sub controlul prefectului Missir.
Toţi locuitorii judeţului au răspuns cu entuziasm apelului lansat de M.Kogălniceanu (7 sept. 1877), pentru cumpărarea de arme necesare armatei române, acţiune sprijinită de ţărani, biserici, instituţii, elevii Gimnaziului, Comitetul de dame, Circul japonez, farmacii, societăţi sau asociaţii ; în total, judeţul Brăila a fost pe locul 3 pe ţară, la donaţii pentru război.
Pe lângă susţinerea materială, brăilenii au avut numeroase jertfe pe câmpul de luptă : 5 ofiţeri, 18 subofiţeri, 134 soldaţi, 7 caporali, 11 sergenţi.
Cunoscuţi fii ai oraşului au avut o comportare eroică : col. dr. Androcle Fotino – şeful Ambulanţei Marelui Cartier General, căpitanul de marină Mihail Drăghicescu, maior dr. Atanasiu Demosten (viitor decan al Facultăţii de Medicină), căpitan Virgiliu Hepites – sub director la Pulberăria armatei, locotenent Ştefan Hepites, voluntarul Mina Minovici şi alţii.
Brăila a constituit pe timpul războiului, un important centru feroviar, ce comunica direct cu capitala, iar vasta şi importanta operaţiune de retrocedare a Dobrogei a început aici.
Militarii Regimentului 9 dorobanţi, sosesc acasă pe calea ferată, în seara zilei de 31 iulie / 12 august 1878, Ordinul de Zi al regimentului nota : Corpul este primit la gară de oficialităţi şi de un mare număr de oameni cu buchete şi coroane, salutând cu urale şi strigăte de entuziasm .
Se ţin discursuri, după care maiorul Stroja, în fruntea Batalionului 1, cu drapelul ce trecuse prin Plevna şi Vidin şi decorat cu „Steaua României”, începe defilarea prin oraşul iluminat, în uralele brăilenilor, până la piaţa din Grădina Publică, unde Primăria oferă un banchet în onoarea eroilor ; aceeaşi primire o are şi Escadronul 2 din Regimentul 5 călăraşi, pe 6 / 18 august.
Mihail Kogălniceanu, spunea în 30 septembrie : Eu cred că ţara va primi Dobrogea nu ca schimb, dar ca compensaţiune pentru sacrificiile ei şi ca mijloc indispensabil pentru dezvoltarea sa.
După ce, pe 8 / 20 octombrie 1878, la Bucureşti, Domnitorul Carol felicită Armata Română şi decorează toate cele 43 de drapele de luptă cu panglica „Trecerea Dunării”, urmează marele eveniment – trecerea armatei şi a autorităţilor în Dobrogea.
VA URMA