(Imagini din arhiva personală – Petre Maravela)
Marţi 14 / 26 noiembrie 1878 , oraşul Brăila este pregătit sărbătoreşte, cu patru arcuri de triumf (în centru, la Grădina Mare, biserica Sf. Gheorghe şi la malul Dunării). Se răspândesc foi volante, tipărite în limbile turcă, bulgară, greacă şi română cu Proclamaţia către dobrogeni : …Religiunea, familia voastră, vor fi apărate de legile noastre, viaţa, onoarea şi propietatea sunt puse sub scutul noii Constituţii ( M.O. nr. 236).
La ora 9 , soseşte trenul princiar, domnitorul Carol este întâmpinat de I.C.Brătianu, oficialităţile guvernamentale şi locale, un imens public ; garda de onoare prezintă onorul, se ascultă cuvântarea primarului R.S. Campiniu, apoi se trec în revistă trupele pregătite pentru a trece Dunărea în Dobrogea.
Este citit Înaltul Ordin de Zi : …Azi veţi pune piciorul pe acest pământ care devine din nou românesc ! Însă acum veţi merge în Dobrogea, nu în calitate de cuceritori, ci ca amici, ca fraţi ai locuitorilor cari de azi înainte sunt concetăţenii noştri …Vă recomand să respectaţi credinţa lor…Drum bun şi Dumnezeu să vă apere. Trăiască România !
Dat la Brăila la 14 noiembrie, anul 1878
Se oficiază Te-deumul, după care trupele în frunte cu domnitorul, se deplasează prin oraş, flancaţi de mulţime ; în centru, Carol primeşte defilarea trupelor, urmată de deplasarea către malul Dunării, unde pregătirile pentru îmbarcarea şi transbordarea trupelor sunt gata, navele au arborat marele pavoaz.
La ora 12, conducerea statului, autorităţile oraşului şi reprezentanţii companiilor de navigaţie străine, se urcă pe vasul „Ştefan cel Mare”, timp în care pe malul dobrogean, la Ghecet, cetăţenii aşteaptă cu emoţie.
La ora 13, trec – un detaşament de roşiori, o companie de vânători şi o baterie din Regimentul 5 infanterie de linie, sunt întâmpinaţi de
o numeroasă poporaţiune cu mult entuziasm, episcopul Melchisedec dă binecuvântarea, după care toţi se pun în mişcare cu steagurile desfăşurate în sunetul imnului naţional.
Dobrogea trăieşte momente istorice, prima coloană ajunge la Babadag pe 17 noiembrie iar la Tulcea a doua zi, ostaşii având conştiinţa clară a momentului pe care îl trăiau,
Preluarea oficială a administraţiei Dobrogei are loc pe 23 noiembrie / 5 decembrie 1878.
În 1879, M.Kogălniceanu spunea în Parlament : Ne trebuie să desvoltăm două mari interese : interesul fluviului prin Tulcea şu un interes maritim, care va fi, şi mă credeţi, plămânii României, prin care ţara va respira şi aceasta va fi Kustenge.
În amintirea luptelor şi a obţinerii independenţei, în municipiul Brăila s-au dat principalelor artere de circulaţie, denumiri ca : Bulevardul Dorobanţi, Calea Călăraşilor, străzile Griviţa, Rahova, V.Mărăcineanu, Smârdan, Victoriei, 9 mai 1877, piaţa Independenţei, iar un cartier al oraşului se numeşte Vidin.
Au fost declaraţi eroi un număr de 20 de militari din oraş şi 133 din judeţ
Este dislocată Compania de pontonieri, ce va deveni în 1913 batalion, iar în 1916 Regimentul de Pontonieri pe C. Călăraşilor ( azi Batalionul 72 Treceri ), în curtea căruia este amplasat Monumentul eroilor căzuţi în 1877 – monument format dintr-un soclu de piatră, pe care este plantată o ancoră de bronz, în cinstea caporalilor Cristea Gheorghe, Tudorache Vasilescu, a soldaţilor Florea Nicu, Barbu Nicu, Ion Ilie şi Berbiceanu Ion.
Apare revista „Baioneta”- gazetă de informaţii
Ştefan Hepites, înfiinţează prima secţie meteorologică din ţară, iar împreună cu Ion Murat întocmesc prima hartă magnetică a României.
Din cel 20 de rafinării de petrol existente în ţară, sunt şi în judeţul Brăila.
VA URMA