V R E M E A – – N I N G E
vine zăpada şi sunt singur şi trist
aud câmpia plângând de dorul meu
infinitul e din zi în zi mai greu
în casa din bătrâni regret că exist
– –
citesc viaţa părinţilor din poze
tata cânta cu părul din grădină
mama culege vreme şi suspină
acest univers bolnav de artroze
– –
scârţie timpul în orice mişcare
o poveste dragă stinsă-n uitare
mi-a rămas doar memoria de strană
– –
cu cei ce nu mai sunt să vorbesc în vis
orice amintire plânge-n paradis
viaţa trăită e-o adâncă rană
CRUCEA – DIN – MUGURI Editura Semne – 2012