AUREL M. BURICEA
ORA – ASTRALA
cate ore are ziua atatea vami
sufletu-mi trece valea spre Poarta de Cer
tremura spiritul plapand in foc si-n ger
din axa lumii , Doamne , o stea mai da-mi
– –
roua de zori sa cada din nevazut
suntem cu universul de-o fiinta
legati de Unul prin sfanta credinta
acelasi cosmos in trupul meu de lut
– –
sunt judecat pentru minunea de-a fi
stau drepti in fata luminii de-apoi
raiul , iubito . se sfarseste cu noi
– –
bate in carnea mea ora astrala
trec clipele in zona minerala
pe retina apune ultima zi