Născut 6 sep. 1940, com. Gostinuu, Jud. Giurgiu – m. 3 ian. 1992, Brăila. Prozator, ziarist. Pseudonim : Gostinuu V.R..
Studii : Liceul „Ion Maiorescu”, Giurgiu (1951), Facultatea de filologie, limba și literatura română și teoria și practica presei, Universitatea București (1964).
Activitate : Vine la Brăila la 1 nov. 1964, ca tânăr absolvent de ziaristică.
Între anii 1964 – 1989 este redactor la Înainte. În anul 1984 Rusescu Vasile primește Premiul „Panait Istrati” al Uniunii Scriitorilor din România pentru volumul Moartea Fântânii. Pentru scurt timp este redactor șef al revistei Dunărea (1990 – 1991) , iar în perioada 1991 – 1992 lucrează ca redactor la cotidianul Libertatea. În anul 1992, în memoria sa, s-a constituit Fundația „Vasile Rusescu” ce acordă anual un premiu elevului cu cele mai multe rezultate la etapa națională a Concursului de literatură „Mihai Eminescu”.
Debut : Luceafărul (nr. 9, 28 feb. 1981, cu nuvele, prezentare de Fănuș Neagu) .
Vol. publicate : Moartea Fântânii : nuvele. Buc. Cartea Românească, 1983; Pământul de acasă : roman. Buc., Cartea Românească, 1989; Călărași cu schimbul : povestiri. Galați : Porto Franco, 1990.
Prez. în antol. : Din vadurile.. Brăila, Ex Libris, 2005, vol. I, Proză și dramaturgie, p. 499;
Rădulescu, Elena. Personalități giurgiuvene. Giurgiu, Pressco, 1995, p. 94.
Proza lui Rusescu evocă, într-o manieră plină de tensiune dramatică şi de simboluri narative, în descendenţa literară a lui C. Sandu-Aldea şi a lui Panait Istrati, mediul de viaţă şi atmosfera specifică a Câmpiei Române.
Sursa : „Dicţionarul scriitorilor brăileni ” Editura PROILAVIA