Din decizia Ministerială din Monitorul Oastei nr. 75 din 30 decembrie 1875, compania de pontonieri avea un efectiv de 166 militari şi făcea parte din Regimentul de Artilerie. În anul 1878 se constituie un Batalion de Geniu care avea în subordine şi Compania 5 Pontonieri dislocată în garnizoana Brăila, în cazarma Carantina, unde şi-a continuat activitatea de-a lungul anilor pâna în prezent, în cazarma constituită de ei începând cu 1886. În anul 1884 numărul companiilor de pontonieri creşte la 4 iar la 6 iunie 1886 acestea sunt reunite într-un Batalion de Pontonieri sub comanda mr. Petre Oteleşeanu, cu reşedinţa la Brăila.
Din ziarul Timpul, din 17 februarie 1908 aflăm că guvernul conservator a adus acum ceva ani la Brăila un Batalion de Pontonieri din Regimentul 2 Geniu, instalat în fostul local al guarzilor comunali, actualmente clădirea Colegiului Naţional G.M. Murgoci. Datorită spaţiulu insuficient, Ministerul de Război a solicitat în repetate rânduri primăriei să mărească localul înaintându-i un deviz de 100 000 lei, ulterior micşorând suma la 40 000 lei. La 7 aprilie 1919,prin Înaltul Decret nr. 1542, Batalionul de Pontonieri se transformă în Regiment de Pontonieri sub comanda lt. col. Popovici Nicolae şi este format dintr-un Batalion Pontonieri Fluvii şi un Batalon Pontonieri Fluvii cu sediul în Brăila şi 2 Batalioane Pontonieri Râuri dislocate în Bacău şi Alba-Iulia.
Sursa:Brăila în cărţi poştale ilustrate, Ştefana Botez; Album foto-documentar 1896-1948, Ion Volcu