BRĂILA LA ANUL 1838
Populaţia oraşului ajunge la 8.695 locuitori ( 1.739 capi de familie ), 24 % sunt bulgari ( 412 familii ), greci – 469 familii, adică 2.345 de suflete ; cutremurul de pământ din 11 ianuarie afectează câteva clădiri.
Hotărârea celor 40 de negustori brăileni şi străini din 22 mai 1838, de înfiinţare a unei „ Deputăţii mercantile”, este întărită pe 27 august de domnitorul A. Ghica ; aceasta era condusă la 15 octombrie de M. Baltaridis, C. Hepites, I. Faranga , Sali – Aga şi Ion Minovici.
Apare prima carte tipărită : „ Cuvânt la sfinţirea bisericii Sf. Nicolae” – publicată de profesorul I. Penescu, făcând din Brăila al treilea oraş în istoria tiparului românesc.
Hepites preda cursul de medicină populară, funcţionează şi Şcoala pentru pregătirea învăţătorilor ; străzile au nume noi : Route Silistra, Rue Kiseleff ( Uliţa târgului cu prăvălii în 1928 ), Route de Jassy, nume ce indicau direcţiile spre marile oraşe.
Pe 6 decembrie, este sfinţită biserica Sf. Nicolae, începută în 1835, pentru a înlocui Biserica Veche
În anul 1839, oraşul era curat, bine aerisit, cu străzi largi, unele chiar pavate, lucru povestit de clericii misionari scoţieni Andrew H. Bonar şi R. McCheyne ; existau plantaţii de salcâmi, comerţul cu grâne se dezvoltă, în port vor acosta 685 vase ; majoritatea populaţiei prospera, modul de mişcare principal era căruţa.
În Şantierul naval se lansează la apă o corabie pentru un negustor sardinez ( pe 15 august ), arhitectul Thillae, realizează proiectul pentru clădirea barierelor, cu faţadă principală concepută în stilul templelor dorice, cu spaţii separate pentru serviciul administrativ şi cel vamal.
Contactul oraşului cu Europa, prin intermediul portului, a permis pătrunderea ideilor şi influenţelor novatoare, a imprimat urbei un climat de modernizare.
Au fost extinse atelierele de reparat vase ale lui Antonie Fatuta, apare Fabrica de pâine Nicoli Paplomata Atanasiu, cu 5 lucrători.
Câţiva brăileni inimoşi, grupaţi în jurul profesorului Penescu, achiziţionează o tipografie cu litere latine şi scot pe 18 decembrie 1839, prima publicaţie comercială din ţară „Mercur”– jurnal comercial al portului (din august 1840 şi în limba italiană ), săptămânalul „Economia Română”– pentru femei şi revista „Hosie”.
Se construieşte mult, uneori fără calitate, suprafaţa oraşului era oficial împărţită în 4 sectoare, numite văpseli – galbenă, verde, roşie şi albastră, dar se păstra şi împărţirea în mahalale : Armenească, Atârnaţi, Băligoşi, Comorofca, Belvederului, Bisericii Vechi etc., populaţia numără 12.000 de locuitori, se continuă construirea edificiilor importante.
În centru, colţ cu uliţa Kiseleff, se construieşte Hanul lui Rally ( ce va arde în 1859 ), gazeta „Mercur”, anunţa recital de poezie şi piesa Le premier amour – jucată de trupa de teatru franceză, condusă de Debre, probabil în casa lui G. Economu, zis „Caiafa”(în fundătura străzii Teatrului, lângă Poligon), unde veneau multe trupe străine.
După încercarea lui Anton Iconomu, doar prin rezoluţia domnitorului Alexandru Ghica din 19 octombrie 1840, se încuviinţa deschiderea unei …. al doilea spiţerii combinând şi pentru aceasta ca şi pentru orce aşezământ de obştească trebuinţă, ca nu cumva unul să fie păgubită altuia şi prin urmare să rămâie oraşul neasigurat despre asemenea trebuincioasă îngrijire, această farmacie aparţinea lui Iosif Sarmeli.
În această perioadă, apare un plan privitor la construirea unui ambarcader, ce va permite încărcarea mai multor corăbii la ţărm, apărând şi portul de inundaţii.
Este ales primar Constantin C. Hepites, se înfiinţează prima şcoală primară bulgară.
VA URMA