(Perioada cu imagini putine)
Ia fiinţă Piaţa Mică sau „Săracă” (în locul blocului Turn – str. Galaţi, de azi), Matei Millo vine în turneu cu trupa la sala „Rally”, cu „Chiriţa”, „Muza de la Burdujeni” sau vodevilul „Tuzu Calicu”, în care apăreau Costache Caragiale şi celebra Fanny Tardini.
Costache Halepliu, încheie un contract cu autorităţile locale pentru a înfiinţa un stabiliment teatral, primind şi o subvenţie, numele de Teatru Naţional este înaintea celui din Bucureşti.
BRĂILA DUPĂ ANUL 1852
În anul 1852, se începe construirea celui de al doilea spital civil …lângă carantina în capătul uliţii celei largi, viaţa culturală este în creştere, apar noi şcoli şi tipografii.
După hotărârea de a se construi în fiecare oraş o cazarmă pentru dorobanţi, la Brăila, arhitectul Kuhnovschi, apreciază că „locul de lângă biserica veche, din Bulivar, lângă mormintele după uliţa Silistrei este bun”, acesta va fi cumpărat de Magistrat, de la Polcovnicul Popescu, dar proiectul se amână.
Războiul Crimeii (1853 ), duce la scăderea activităţii în port ( aliaţii blochează gurile Dunării ), dar şi la întreruperea procesului de organizare a Flotilei, navele fiind încorporate în forţele ruse.
Trupele ţariste ocupă Principatele – transformate în teatru de război, cunoscând un aspru regim de ocupaţie, cauză a secătuirii resurselor economiei ; în Brăila, ruşii pătrund pe 22 iulie, aici urmând să staţioneze şi să se aprovizioneze peste 3000 de militari din Corpul al-V-lea rus – comandat de generalul Engelhardt, 700 dintre ei vor sta în cazărmi, ceilalţi la populaţie, prin hanuri sau în sate.
Se atestă documentar începerea construirii cheului – …să se facă şi un chei care să contribuiască atât pentru comunicaţii, cât şi pentru poposirea vaselor plutitoare…
Se formează un detaşament format din bulgari, greci, albanezi şi români, conduşi de doctorul bulgar Seliminschi, care să lupte în sudul Dunării.
Armatele ţariste ocupă Brăila, „se instalează spitale de campanie în casele lui madam Iacobson, ale domnului Epiaminonda, casele Constantin Pană, Sterie Bozari, Lambru Pandeli, Mişanopole, cazinu domnului Pizipiu, cvartiru gheneralului Liders şi ale Ecselenţii Sale Prinţul Gorceacov, cvartiru gheneralului Midler, Baia ovreiască, în încăperile Carantinei, Spitalului Liubenschi şi Spitalul nr. 9” ; nouă epidemie de holeră.
A treia farmacie particulară din oraş o deschide Rudolf Scharmelly, licenţiat în farmacie la Munchen, şi se numeşte „Minerva” ( preluată de Mihai Scharmelly în 1864, după moartea lui Rudolf ) ; pe 28 septembrie ia fiinţă Şcoala Muzicanţilor, se înfiinţează Fabrica de pâine – Costache Mincu, se deschide hotelul „Atena”, pe str. Roşie nr. 2
Prefectura poliţiei se ocupa de criminali şi delincvenţi, Poliţia comunală asigura curăţenia oraşului, probleme edilitare, iluminat, comerţ sau impozite , guarzii comunali se ocupau numai de supravegherea barierelor. Poliţist şef era Constantin Bacalbaşa.
Anul 1854, se începe construirea liniei telegrafice Bucureşti – Brăila, iluminatul public se face cu 251 de lămpi cu ulei ( 6 sunt în port ), se lucrează la Cimitirul Sf. Constantin, lângă Obor ; exista serviciul de ecarisaj.
La atacurile de pe Dunăre, în cadrul războiului, oraşul are de suferit, în luna iunie trupele ruseşti se retrag din oraş, luând cu ei 8 tunuri româneşti ale Detaşamentului de artilerie din oraş şi şalupa canonieră
( recuperate în aprilie 1859 la Odesa, de către maiorul Cicârlan şi Daniil Wolf ).
După Convenţia turco – austriacă ( 2/14 iunie 1854 ), apare în luna iulie Regimentul I cazaci otomani ( format din ruşi şi polonezi ) – condus de Sadyk Paşa ( de fapt, Ceaika Ceaicovschi, om de litere polonez ), ce va staţiona în Brăila, Sadyk locuind în casele lui Baldoridi ; tot în această perioadă staţionează în oraş şi trupe austriece.
Parcul Monument devine frumos an de an, se plantează mulţi copaci, aleile se pavează cu pietriş, se amenajează o fântână ; custodele Alexandru Câmpeanu, aduce din Bucureşti 4.000 de aguzi şi va îngriji parcul până la vârsta de 90 de ani ; se înfiinţează tipografia lui Dimitrie Samollada şi N. Tarifalis, în casa Ioanei Avram pe str. Silistrei.
VA URMA