(Perioadă cu imagini puţine)
Generalul Staur Simionescu – „Părintele grănicerilor”
Născut pe 18 august 1859, părinţii săi fiind învăţători. Urmează şcoala primară şi gimnaziul, iar în 1880 intră la Şcoala de ofiţeri de infanterie.
În 1890, căpitanul Simionescu este instructor şi profesor la Şcoala de ofiţeri, mai târziu în Marele Stat Major se ocupă de zona frontierelor ţării. Cu gradul de maior, comandă Batalionul 7 Vânători (1901), iar în aprilie 1905, comandă Corpul Grănicerilor, pe care îl organizează, îmbunătăţind sistemul de pază a frontierelor, ocazii în care vizita des oraşul natal., fiind îndrăgostit de Dunăre.
Din 1906, comandă Batalionul de grăniceri de pe str. Batiştei – Bucureşti, unde studiază îmbunătăţirea vieţii şi serviciului grănicerilor, participând la Legea Corpului Grănicerilor.
În 1912 este general, supranumit şi „părintele grănicerilor”.
Încetează subit din viaţă pe 26 iunie 1913, lăsând documente importante ce s-au aplicat pe parcurs.
BRĂILA DUPĂ ANUL 1860
Se amenajează în centru, parcul de opt mii metri pătraţi, cu numele de „Grădina Tiriplic”( ghem – în limba turcă ), nume dat datorită aglomeraţiei ce exista în zilele de sărbătoare. Oficial i se spunea „Grădina Mică”, era împrejmuită, avea porţi din lemn la fiecare intrare, ce se învârteau pe un stâlp de fier.
Clădirea arsă de la colţ (Teatrul Rally) se va reconstrui – lucrări dirijate de arh. Dimitrie Poenaru ; dau spectacole în noul teatru Costache Caragiale şi Matei Millo, dar şi frumoasa Fanny Tardini.
Se înfiinţează rafinăriile de petrol ale lui Iohan Clucenco, Grigore Constantinescu, „Pierre Aynee et co”şi Walachien Petroleum Limited”.
Procuror la tribunal este şi Radu S. Campiniu
Născut în anul 1834 în comuna Şuţeşti, după Şcoala primară, face liceul la Buzău. Ucenic la o judecătorie, ajunge apoi avocat, deputat în 1877, după doi ani primar al Brăilei, pentru o perioadă de 9 ani, timp în care ridică oraşul la un nivel civilizat. Senator în 1895, a sprijinit construirea multor şcoli, colaborator şi acţionar la ziarul „Bomba”, preşedinte de onoare al Societăţii „Generaţia viitoare” din Bucureşti.
Moare pe 12 septembrie 1896.
Începe construcţia Bisericii Sf. Nicolae ( pe locul celei care a ars în 1859 ), lucrare în stil gotic şi bizantin ; în octombrie 1860, inginerul francez D. More, se angajează să pietruiască străzile oraşului şi se deschide noua barieră Sfântu Gheorghe, pentru a permite circulaţia orăşenilor din noile mahalale.
Au intrat cu marfă 2152 de vase, din care 952 greceşti, 415 otomane, 174 englezeşti, 138 din Sardinia, 117 din insulele Ionice, 112 româneşti, 86 austriece, 19 ruseşti etc.
VA URMA
[the_ad id=”14977″]