Orez cu stafide şi migdale
Ingrediente:
- 1 cană orez
- 2-3 căni de apă (cu aceeaşi cană se măsoară şi apa şi orezul)
- 1 lingură unt sau ulei
- sare
- piper
- chimen
- nucşoară măcinată
- scorţişoară măcinată
- 2 foi de dafin
- migdale
- stafide
– ingredientele pot fi înlocuite cu un cub de Maggi pentru orez alb
Mod de preparare:
Pasul 1: Se spală orezul şi se pune într-un vas, peste care se toarnă o cană de apă. Se lasă aşa până când orezul se albseşte.
Pasul 2: Se scurge orezul iar într-o tigaie se pune cubul de unt la încins apoi se adaugă orezul. Se amestecă câteva minute încontinuu (până înfloreşte) după care se adaugă toate mirodeniile şi 2 căni de apă. Se lasă să fiarbă până scade apa.
Pasul 3 : Compoziţia preparată se dă la cuptor pentru 20 de minute.
Pasul 4 : Migdalele se fierb până se desprind de coajă. Se taie în două pe lung şi se rumenesc în puţin unt. Se adaugă stafidele şi se lasă pe foc până se umflă.
Pasul 5 : Se scoate vasul cu orez de la cuptor, se îndepărtează foile de dafin şi se aşează pe un platou. Deasupra se toarnă migdalele şi stafidele gătite.
Poftă bună!
Nicu Teodorescu
Dr. Nicu Teodorescu face parte din spiţa rară a personalităţilor care s-a implicat cu toată fiinţa sa în edificarea prestigiului Brăilei. Inima sa a bătut năvalnic, tumultuos pentru urbea natală, deşi de multe ori, dureros de des, concitadinii i-au sfidat entuziasmul şi buna credinţă, poate şi pentru că prestigiosul medic şi eminentul muzician are un … talent deosebit, o apetenţă patologică pentru a nu fi banal. Inima sa a bătut în … allegro vivace pentru Brăila şi, pe drept cuvânt, dr. N. Teodorescu a fost aşezat în galeria marilor fii ai oraşului de la Dunăre, alături de Perpessicius, Fănuş Neagu, N. Carandino, scriitori; George Cavadia, Hariclea Darclee, Ionel Voineag, muzicieni; Gheorghe Naum, Emilia Dumitrescu, Nicăpetre, plasticieni; Gheorghe Moţoi sau Cătălina Buzoianu, oameni de teatru ; Anton Dumitriu, Edmond Nicolau, Ana Aslan, savanţi; Ioan Penescu, Ioan Lerescu, Timotei Petride, profesori…înscrişi în rândul Cetăţenilor de Onoare ai Cetăţii Brăilei. Răbdător, tenace, cu lecţii de viaţă bine, temeinic învăţate, dr. N.Teodorescu a avut decenţa să aştepte recunoaşterea Obştei pentru meritele sale în exclusivitate culturale, civice, patriotice şi, mai ales, muzicale.
S-a născut la 28 iulie 1928 la Brăila, pe strada Griviţei nr. 55, al doilea copil al Mariei şi Constantin Teodorescu, militar de carieră cu preocupări şi inclinaţii muzicale, deoarece cânta la trompetă în fanfara oraşului condusă de Hans Leopold Kern, pasiune pentru muzică pee care i-o transmite fiului său. Face studiile liceale la Nicolae Bălcescu şi universitare, în paralel, la Medicină şi Conservator, la Cluj şi Timişoara. În 1960, după absolvirea Facultăţii de Medicină, alege regiunea Galaţi, deşi media i-ar fi dat dreptul să opteze pentru Bucureşti, Cluj sau Braşov.
Ca medic, a fost distins cu Meritul Sanitar, clasa a IIa şi este membru al Asociaţiei Medicilor Scriitori şi Publici din 
România, pentru că a avut o activitate ştiinţifică prolifică, materializată în lucrări de specialitate ca: Adenomul periuretral, Timişoara, 1961; Adunare de ştiinţe doftoriceşti de C. Hepites, 1972; O revistă brăileană de popularizare a medicinei, 1972; Publicaţii brăilene de interes medical cu profil de balneologie, 1975…
Ca om de cultură, dr. Nicu Teodorescu a fost ….vioara întâi în concertul vieţii muzicale a Brăilei. A început prin a răscoli arhivele, în intenţia declarată de a demonstra trecutul istoric muzical al Brăilei şi dreptul său la recâştigarea numelui de … napolitanii de la Dunăre, pentru locuitorii săi şi de noua Vienă pentru oraş.
Împătimit al Eutherpei, va publica în presa locală şi centrală numeroase articole, studii de specialitate şi articole de muzicologie, prin cae să îşi justifice acţiunile practice de revitalizare a vieţii brăilene, care au culminat cu reînfiinţarea Societăţii muzicale Lyra, în 1974, a Şcolii de muzică Lyra cu secţii de specialitate pentru peste 2000 de elevi, a Orchestrei Simfonice Lyra, în 1976, a Corului de Cameră Lyra, în 1978, şi a celor două Orfice Lyra, în 1978 şi 1983.
Muzicologul dr. Nicu Teodorescu a fost la pupitrul Orchestrei Simfonice Lyra şi a colaborat cu violoniştii Ion Voicu, Mihai Constantinescu, Ştefan Ruha… etc
Scriitorul dr. Nicu Teodorescu este membru al Uniunii Scriitorilor Români, autor al unor cărţi de referinţă printre cre Armonia – 100, monografie în 1971; Gornistul Brăilei, roman, Bucureşti, Ed. Muzicală,1992; Casa cu migdali, roman, Ediţia Opinia, 1993….Francezii din Brăila, Ed. Opinia,2002….etc
În iulie 2003 dr. Nicu Teodorescu a fost sărbătorit la împlinirea vârstei de 75 de ani.
Prin Hotarârea Consiliului Local Municipal Nr. 172 din 30 iulie 2004, dr. Nicu Teodorescu a fost declarat Cetăţean de Onoare al Brăilei.
Sursa: „Cetăţeni de Onoare ai Brăilei” Dumitru Anghel
Reamenajare spaţiu verde în cartier Hipodrom
Acest articol îl scriu pentru că am trecut azi prin faţa clădirii Sala Polivalentă şi am văzut că SE POATE !
De la început vreau să precizez că nu mă interesează cine, ce şi cum a făcut, politic sau nu ….. şi nici nu îmi pasă. Însă atunci când văd un lucru făcut bine şi frumos în oraş ce merită făcut public, nu ezit. Ba din contră vin şi laud această iniţiativă cu rezultat plăcut ochiului, „aerisit” şi apreciat şi de şoferii Brăilei ce au acum o vizibilitate mai bună în acea zonă.
Mă bucur că se ia atitudine şi se face ceva concret şi în acest sens ! Să vedem cât rezistă şi cât de mult apreciază brăilenii această iniţiativă.
Porc chinezesc şi salată cu susan
Timp : 150 min
Ingrediente :
– 4 căţei de usturoi zdrobiţi
– 3 cm de rădăcină de chimbir, ras
– 2 linguri de sos de soia
– 3 linguri de sherry
– un anason stelat
– o linguriţă praf de chinese five – spice
– un baton de scorţişoară
– 2 linguri de zahăr brun
– 300 ml de apă
– 500g muşchiuleţ de porc, tăiat cubuleţe
Pentru salată şi sos:
– 150 g mix de salate
– o legătură de ceapă verde, tocată
– ulei de măsline cu aromă de lămâie
– 3 linguri de amidon alimentar, dizolvat în 200 ml apă rece
– 40 g seminţe de susan, uşor prăjite
Mod de preparare:
Pasul 1 – Încălzeşte cuptorul la 150 de grade C. Într-un vas termorezistent, pui carnea de porc. Într-un alt vas, amesteci celelalte condimente cu apa şi torni acest mix peste carnea de porc. Acopri vasul şi dai totul la copt 2 ore.
Pasul 2 – După două ore, scoţi vasul din cuptor, scoţi bucăţile de carne şi torni sosul într-o cratiţă. Pui sosul la fiert, adaugi amestecând încontinuu, amidonul dizolvat în apă, apoi laşi sosul să fiarbă până când se îngrăoaşă uşor. Adaugi carnea şi 20 g de seminţe de susan, amesteci şi mai laşi să fiarbă 3-4 minute.
Pasul 3 – Într-un bol, amesteci salata cu ceapa verde. Stropeşte-o cu ulei de măsline cu aromă de lămâie, după gust, apoi o presari cu 20 g de seminţe de susan. Serveşte carnea de porc cu sos şi salată cu susan.
Poftă bună !
Brăila de altădată în vederi I
1. Brăila. Intrarea la Vamă şi Docuri. Editura Pincu Schwartz, Sucursala Adevărul , Brăila. Verso: text la olograf în limba greacă. Francatură: timbru poştal din seria Regele Carol I Tipografie, în valoare de 5 bani, emisiune 1909/1914; ştampilă poştală cu data de circulaţie 25 august 1914.
2. Brăila. [Nava Prahova în Port]. Librăria şi Papetăria Moderna , str. Regală nr. 5, Brăila, I.Gh. Carte poştală ilustrată necirculată.
3. Brăila. Port. [Navele Speranza, Burdujeni, Charleroi, DSGD 6002], 1939. Studio Foto-Francez Gheorghiu. Brăila. Carte poştală ilustrată necirculată.
4. Brăila. Fabrica de Celuloză. Editura Librăriei Carmen Sylva Brăil. Bulev. Cuza. Carte poştală ilustrată cu nr. 1774. Verso: text olograf în limba română, adresat domnului Manolache Sergiu , datat 12 iulie 1910. Francatură : lipsă timbru, două ştampile poştale indescifrabile.
5. Docurile. Brăila. Carte poştală necirculată. În anul 1886 a început construirea bazinelor, cheiurilor, magaziilor şi antrepozitelor docurilor din Brăila şi Galaţi. Lucrările au fost conduse de către inginerul Anghel Saligny în calitate de şef al Serviciului Docurilor din Direcţia Generală a C.F.R. Construcţia magazieide cereale- silozuri a fost terminată la data de 1 septembrie 1891. În anul 1982 a fost datp în folosinţă. În acelaşi an a fost dinalizată şi uzina de forţă motrice a docurilor. Regulamentul pentru exploatarea docurilor din porturile Galaţi şi Brăila, adoptat conform Legii din 28 unie 1881, cu modificările din anul 1904, prevedea un teritoriu al docurilor limitat în partea dinspre uscat prin împrejurimi, iar înspre apă, prin malul Dunării. Exploatarea docurilor se făcea de către Ministerul Lucrărilor Publice prin Direcţia Generală a C.F.R. Toate vasele care intrau în bazin sau acostau la malul docurilor, ori descărcau marfă îşi desfăşurau activitatea numai cu autorizarea administraţiei docurilor şi după îndeplinirea formalităţilor vamale. Pe baza legii din 19 martie 1908 s-a înfiinţat pe lângă Ministerul Lucrărilor Publice, Direcţia Generală a Porturilor şi a Căilor de Comunicaţie pe Apă care cuprindea şi Serviciul docurilor şi antrepozitelor din Galaţi şi Brăila. În anii 1913-1914 Administraţia docurilor Brăila era controlată de o direcţie centrală cu sediul la Galaţi. Serviciul special al docurilor a fost desfiinţat în 1924, iar cele două administraţii s-au subordonat Direcţiei Generale a Porturilor şi Căilor de Comunicaţie pe Apă, ridicată la gradul de direcţie. Conform Legii din 29 iulie 1929, Direcţie Geneală s-a transformat în Regie Publică Comercială, Regie Automată a Porturilor ş Căilor de Comunicaţie pe Apă şi a preluat de la stat patrimoniul docurilor Brăila şi Galaţi. În docuri se efectuau primirea şi înmagazinarea gânelor sau a mărfurilor admise prin regulament, recepţia, predarea şi expedierea diferitelor mărfuri, cerealelor, lemnelor, cărbunilor, închirieri de spaţii pentru depozitarea unor mărfuri, închirieri de compartimente în antrepozitele din docuri pentru a servci ca antrepozite particulare. În timpul iernii. când navigaţia era închisă, bazinele erau folosite pentru iernarea bastimentelor, plutelor, etc. În scopul înmagazinării şi manipulării mărfurilor, pe teritoriul docurilor se aflau pe lângă magazii de cereale şi silozuri, antrepozite pentru mărfuri de import, hangare fixe şi mobile pentru manipulare, o macara plutitoare de 40 de tone putere.
