Aşa cum pare un obicei bizar pentru cei din străinătate să încondeiem ouă, numeroase obiceiuri ale altor popoare de pe mapamond par a fi tradiţii ciudate sau spectaculoase pentru noi.
Paştele este sărbătoarea care are cele mai multe obiceiuri populare şi cele mai colorate tradiţii. Creştinătatea sărbătoreşte Învierea lui Isus, dar sărbătoarea pascală este celebrată pe toate meleagurile lumii ca sărbătoare a sosirii primăverii, simbol al reînnoirii şi renaşterii universale.
Guatemala : (nori de praf) Dintre toate obiceiurile de Paşte cel mai frumos ritual îl întâlnim pe străzile Guatemalei, unde locuitorii presară pe pământ tălaş colorat în toate culorile curcubeului, pentru a crea un imens covor cu modele florale şi geometrice. Covorul de praf se ridică apoi încet într-un nor colorat ca o trenă, în urma paşilor a mii de oameni adunaţi pentru celebrarea Paştelui.
Anglia : (vrăjitoarele şi ouăle) Într-una din zonele insulei britanice, ouăle pictate nu se păstrează, ci se lasă să se rostogolească pe un deal în jos, iar cei care sărbătoresc, privesc cum ouăle pictate manual, cu grijă, se sparg în mii şi mii de bucăţi. Rostogolirea ouălelor este un obicei de câteva sute de ani în partea de nord-vest a ţării, precum şi în unele zone din Scoţia. Pe dealurile Holcombe Hill din apropierea oraşului Ramsbottom în duminica de Paşte familiile se adună să rostogolească ouă.
Brazilia : (arederea lui Iuda) Există unele zone ale Mexicului, dar şi în Brazilia şi Creta unde, în ajunul Învierii Domnului , oamenii confecţionează o păpuşă din paie, îmbrăcată ca Iuda, pe care o duc în pieţele centrale ale oraşelor şi o aşează pe rug. Rugului cu personajul Iuda i se dă foc exact la miezul nopţii, sau oamenii îl snopesc în bătaie şi îl spânzură, în semn de răzbunare pentru trădare. Obiceiul se repetă în unele zone ale Americii Latine şi de anul Nou, când prin acest ritual se ţin departe de comunitate spiritele rele.
Australia : (iepurele detronat) Cu toate că australienii consumă cele mai multe ouă de Paşte, iepurele nu este privit cu ochi buni pe continent. Din cauză că, de-a lungul istoriei, iepurii scăpaţi de sub control au făcut foarte multe stricăciuni, în Australia nu iepuraşul aduce ouăle de ciocolată, ci micul animal bilby, cu urechi mari şi marsupiu.
Spania : (dansul morţii) Locuitorii unui mic orăşel medieval, Verges, comemorează în mod interesant întâmplările triste din vinerea mare. În cadrul dansului morţii, oamenii se îmbracă în schelete, se echipează cu coasă şi presară pe jos cenuşă dintr-o ladiţă din noaptea de joi spre vineri, invocând evenimentele drumului crucii. Personificarea morţii în Verges datează din secolul XIV, când pe vremea ciumei şi-au pierdut viaţa foarte mulţi locuitori.
Germania : (focul de Paşte) În regiunile din nord din Germania se obişnuieşte aprinderea focului sau a roţii de foc. Locuitorii din zonă construiesc o roată imensă din crengile rămase de la pomul de Crăciun şi din paie, pe un suport din lemn de fag. Apoi îi dau foc, iar pe urmă îi dau drumul pe o pantă din apropiere. Dacă roata ajunge cu bine la vale, e semn de recoltă bună. Tot o veche tradiţie nemţească susţine că aducerea apei de Paşte de la un izvor din apropiere are puteri miraculoase.
Mâncăruri deosebite pe masa de Paşte
Cina cea de taină … cu porcuşor de Guinea– Bucătăria tradiţională din Peru are o delicatesă : porcuşorul de Guinea, care este extrem de apreciatde mii de ani în zonă. Acest lucru îl dovedeşte şi una din frescele de pe peretele unei biserici din Cusco, unde în reprezentarea Cinei cea de taină, pe farfuria lui Isus se vede un astfel de porcuşor.
Omletă uriaşă de Paşte la francezi – În localitatea Haux din Franţa se sparg circa 4.500 de ouă pentru prepararea unei omlete gigantice de Paşte în piaţa centrală, ddin care toţi locuitorii satului se satură. Conform legendei, Napoleon staţiona în localitate împreună cu oastea sa, iar dimineaţa a cerut omletă. Felul preparat i-a plăcut atât de mult, încât a ordonat să fie pregătită pentru întreaga armată o omletă la fel de gustoasă.
Friptura de miel este pe lista tuturor gospodinelor în acest sezon. Iată o reţetă prin care vei învăţa cum se găteşte cel mai bine friptura de miel pentru a fi apreciată de toate gusturile.
Ingrediente:
o bucată de carne de miel
melasă (sau sirop) de rodie
usturoi
rozmarin
piper
chili
sare
chimen
mentă uscată
sfoară subţire
Să urmărim videoclipul pentru a vedea cum se prepară pas cu pas.
Biserica „Sfânta Cuvioasă Paraschiva” (A treia clădire)
Aceasta urma să fie una dintre cele mai monumentale biserici ale Brăilei însă din motivele pe care le vom constata ulterior a sfărşit prin a dispărea cu totul.
Lucrările au început în 1933 pe terenul în suprafaţă de 4850 metri pătraţi primit la schimb de Primăria Brăilei în P-ţa Concordiei, la data de 12 august 1933.
Lucrările au început în 1933, fiind efectuate cu firmă de antrepriză ” Ing. Gh. Ignat „. Piatra fundamentală a fost însă sfinţită de Episcopul Buzăului Ghenadie tocmai în ziua de 29 septembrie
1935 din cauza deselor întreruperi a lucrărilor de către firma constructoare. Preot Paroh era Anghel Constantinescu. La sfârşitul anului 1936 se ajunsese la planşeul superior al acoperişului.
Anii care au premers declanşarea celui de-al II lea Război Mondial, au încetinit lucrările. Lucrul a continuat însă şi în timpul războiului, când construcţia a fost folosită şi ca adăpost antiaerian. După război, tocmai în 1946 s-a reuşit ridicarea crucii mari pe turla principală, ea fiind sfinţită cu ocazia hramului din data de 14 octombrie. Astfel construcţia va ramâne în acest stadiu, fiind terminată pe trei sferturi, până în anul 1964 când a fost demolată de autorităţile comuniste. Biserica a fost dinamitată în săptămâna 6-12 aprilie 1964 din timpul Postului Mare. De menţionat că în cursul anului anterior fusese demolată şi biserica Sf. Spiridon.
Ambele demolări au fost mascate de autorităţile ateiste, sub forma necesităţii de sistematizare modernă a oraşului.
Ultimul preot paroh al acestei construcţii bisericeşti dispărute a fost Ioan Filichi.
Sursa: „Bisericile Brăilei” Dr. Ionel Ştefan Alexandru
După un post lung de 7 săptămâni, pe care l-a ţinut sau nu, tot românul se pregăteşte de sărbătoare cu o masă bogată, cu cât mai multe feluri de mâncare.
Felurile principale de altă dată erau: ouă roşii, drob, pască, cozonac, friptură şi ciorbă de miel.
Astăzi suntem ceva mai pretenţioşi. Carnea de miel rămâne baza dar ea este preparată în mai multe feluri.
Tartă cu miel şi verdeţuri
Ingrediente:
1/2 kg de carne de miel, tocată
1-2 legături de ceapă verde, tânără
2 legătură de usturoi verde
100 g caşcaval sau mozzarella
100 g telemea sau feta
2 legături de pătrunjel verde
1 legătură de mărar
1 legătură de tarhon curățate)
3 linguri de ulei de măsline
2 linguri de coniac
2 căţei de usturoi
1 pachet de aluat de foetaj de 500 g
sare, piper
Preparare
Pasul 1: Verdeţurile se spală şi se toacă.
Pasul 2 : Într-o tigaie cu ulei se căleşte separat carnea condimentată cu sare şi piper. Brânza pentru tartă este sărată deci micşorează cantitatea ei în această etapă.
Pasul 3 : Atunci când carnea este rumenită toarnă coniacul în tigaie, amestecă de câteva ori şi opreşte focul.
Pasul 4 : Într-un bol mare pregăteşte verdeţurile tocate peste care veţi răsturna carnea călită când s-a răcorit.
Pasul 5 : Adaugă două ouă bătute şi brânzeturile : caşcaval sau mozzarela tăiat cubuleţe, feta sau telemea sfărmate.
Pasul 6 : Adaugă usturoiul pisat şi amestecă toată compoziţia, uşor cu mâna.
Pasul 7 : Întinde 2 foi de aluat de foietaj, pe care l-ai lăsat în prealabil la decongelat. Pregăteşte o tavă unsă cu unt sau tapetată cu coală de copt.
Pasul 8 : Întinde una din foi în tavă peste care adaugi compoziţia pregătită anterior , adaugi din loc în loc cele 8 ouă fierte întregi apoi o înveleşti cu cealaltă foaie. Bate un ou cu care vei unge foaia folosind o pensulă.
Pasul 9 : Introdu tava la cuptorul preâncălzit unde va sta aproximativ 35 de minute.
Pasul 1: Pune ouăle întregi într-un vas, adaugă un praf de sare, zahărul, zahărul vanilat şi amestecă-le foarte bine cu mixerul.
Pasul 2: Adaugă brânza şi untul (pe care trebuie să le ai pregătite dinainte şi să fie la temperatura camerei nu reci din frigider) şi se omogenizează tot cu mixerul.
Pasul 3: Adaugă pe rând grişul, făina şi mixează apoi smântâna şi omogenizează amestecul. La sfârşit adaugă stafidele şi amestecă toată compoziţia.
Pasul 4: Unge o tavă cu unt şi tapeteaz-o cu făină (sau foloseşte coală de copt dacă ai).
Pasul 5: Pune compoziţia în tavă şi introdu în cuptorul preîncălzit 45-50 minute la foc potrivit.
Las-o să se răcească în tavă până a doua zi apoi porţionează şi serveşte.
Braila-portal.ro foloseste cookie-uri proprii şi ale terţilor. Continuarea navigarii implică acceptarea lor.Acceptă toateVezi mai mult
Politica de confidențialitate și cookie-uri
Privacy Overview
This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these cookies, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may have an effect on your browsing experience.
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. This category only includes cookies that ensures basic functionalities and security features of the website. These cookies do not store any personal information.
Any cookies that may not be particularly necessary for the website to function and is used specifically to collect user personal data via analytics, ads, other embedded contents are termed as non-necessary cookies. It is mandatory to procure user consent prior to running these cookies on your website.