În planul oraşului ,Brăila din anul 1830, executat din ordinul lui Kiseleff, acest bulevard nu este trecut. Mai târziu, până după Războiul de Independenţă, această stradă paralelă cu str. Unirii, ne este cunoscută cu denumirea de strada Glasiului şi avea aspectul unui drum de ţară lung, plin de gropi şi de praf sau noroi.În anul 1885 i se atribuie numele de Bulevardul Carol I , în 1948 cel de Karl Marx.
Autorităţile brăilene de după 1990 au considerat că denumirea de Bulevardul Independenţei este cea mai potrivită, fiind exclusă revenirea la vechea denumire. În perioada interbelică de-a lungul Bulevardului Carol au fost amenajate următoarele parcuri:
- Parcul Regele Ferdinand – amenajat la intersecţia Bulevardului Carol cu strada Regală din patru parcuri simetrice cu suprafaţa terenului de 10.980 mp/400 le mp. care în anul 1939 valora 4.392.000 lei.
- Grădina Sfântul Spiridon – amenajată între anii 1925 şi 1933, la intersecţia cu strada Călăraşi în faţa Liceului de fete a Bisericii Sfântul Spiridon, formată din două parcuri de o parte şi de alta a străzii călăraşi.
- Grădina Bulevardul Carol – Victoria – amenajată în anul 1939 la intersecţia cu strada Victoriei, formând două parcuri simetrice de o parte şi de alta a străzii Victoria, cu o suprafaţă de 3600mp/200lei/mp şi valorând 720.000 lei.
- Grădin Bulevardul Carol – Galaţi – amenajată în anul 1937 la intersecţia cu strada Galaţi, formând două parcuri simetrice de o parte şi de alta a străzii Galaţi, cu suprafaţa de 3680mp/300lei/mp şi vlorând 1.104.000 lei.
Sursa : Brăila în cărţi poştale ilustrate, Ştefania Botez; Album foto-documentr 1896-1948, Ion Volcu