Dezvoltarea intensă şi modernizarea continuă a structurii economiei brăilene, în primul rând a industriei, au exercitat o influenţă decisivă asupra sferei, volumului, formelor şi eficienţei participării unităţilor economice din judeţ la relaţiile economice de schimb pe care le întreţine România cu celelalte state din întreaga lume. În prezent, o parte importantă din activitatea productivă este legată de comerţul exterior. Volumul exportului a sporit în perioada 1970-1978 de 4,7 ori.
În anii construcţiei socialiste s-a lărgit continuu sfera geografică a 
relaţiilor comerciale de export. În prezent, unităţile industriale din judeţ întreţin relaţii economice cu mai bine de 40 de ţări, în care se exportă un număr de peste 30 de produse. Dintre acestea fac parte : excavatoare, utilaje metalurgice şi refractare, plăci aglomerate din lemn, mobilier din lemn, celuloză, hârtie de scris, carton, celofibră, confecţii textile, unt, brânzeturi, conserve de legume şi fructe, plante medicinale prelucrate industrial, etc. Aceste produse sunt solicitate de ţări ca : Anglia, Austria, Franţa, Olanda. U.R.S.S, S.U.A. , R. D. Germană, R.F. Germania, Iordania, Cuba, Somalia, ş.a.
Activitatea de export a judeţului se caracterizează prin două tendinţe : creşterea volumului desfacerilor de mărfuri destinate pieţei externe, pe de o parte, şi restructurarea calitativă în sensul sporirii livrărilor de mărfuri cu un grad ridicat de prelucrare, pe de altă parte. Astfel volumul produselor industriale exportate deţinea, în 1978, o pondere de 19,4% în cadrul producţiei marfă industrială a judeţului, faţă de 12,3 % cât reprezenta în 1975. De asemenea, ponderea produselor industriale în totalul exportului a fost de 87,9% în 1978. Aceste profunde schimbări calitative sunt elocvent evidenţiate din situaţia livrărilor de produse la export raportate la unitate.
În 1970 grupa de materii prime nealimentare şi produse prelucrare deţinea o pondere de 60,8% exportându-se mai mult lemn pentru celuloză şi lăzi de fag şi mai puţin celuloză, hârtie, carton. În anii următori, acest fenomen de concentrare spre o grupă de produse cu un grad mai scăzut de prelucrare înregistrează un regres, în favoarea diversificării livrărilor şi a creşterii exportului de produse industriale cu un grad tot mai înalt de complexitate şi care valorifică la un nivel 
ridicat resursele naturale şi potenţiale creatoare ale factorului uman. Astfel, ponderea mărfurilor din grupa maşini, utilaje şi mijloace de transport a crescut de la 11,4% în 1970, la 44,1% în 1978. În cadrul acestei grupe, exportul de excavatoare deţine locul principal : în 1978 mai mult de 29% din producţia de excavatoare a fost destinată exportului, faţă de 2,7% cât era în 1970. Deşi importanţa grupei de materii prime nealimentare şi produse prelucrate scade, creşte în schimb, în cadrul acesteia, ponderea produselor superior prelucrate (celuloză, hârtie, carton).
Dezvoltarea continuă a economiei, diversificarea şi înnoirea producţiei, permanenta îmbunătăţire a calităţii acesteia vor determina creşterea în mai mare măsură a eficienţei economice a participării judeţului la comerţul exterior al ţării noastre.
SURSA : Judeţele Patriei, Brăila Monografie, Editura Sport-Turism Bucureşti, 1980