Gheorghe Avramescu
(n. 26 ianuarie 1884, Botoșani – d. 3 martie 1945, Jászberény, Ungaria)
A luptat în trei războaie, cu botezul focului în conflictul din Balcani , în 1913, ca sublocotenent în campania din Bulgaria, în Cadrilater.
În primul război mondial avea gradul de căpitan e infanterie, deoarece urcase repede treptele ierarhiei militare prin fapte de arme remarcabile, aşa cum se întâmplase şi în luptele de la Oituz, în 1916, când este grav rănit.
Este contemporan cu evenimentele de întregire a neamului şi de realizare a României Mari, ideal pentru care luptase şi în Balcani şi la Pasul Oituz, îşi consolidează cariera de ofiţer, când vine la Brăila în 1924 la Regimentul 38 Infanterie, cu gradul de maior. Din 1936 se află la comanda Diviziei 10 Infanterie, cu gradul de general de brigadă iar din 1940, a condus Corpul de Vânători de Munte de la Predeal. Participă şi la cel de-al doilea război mondial, chiar de la intrarea
României în război, când luptă pe fronturile de la Cernăuţi şi din toată Basarabia, cu înaintare în prima linie până în Munţii Caucaz. Când România întoarce armele împotriva Germaniei hitleriste, după actul istoric de la 23 august 1944, generalul de brigadă George Avramescu era la comanda Armatei a IV – a, cu care luptă în nordul Transilvaniei şi eliberează localitatea Carei, ultima brazdă de pământ românesc de sub dominaţie hortistă, participă la luptele de pe străzile Budapestei şi ajunge în Munţii Tatra, unde jertfa de sânge a ostaşilor români a fost însemnată.
Pentru faptele sale eroice, mai ales din partea a doua a conflagraţiei mondiale, generalul Gheorghe Avramescu va fi decorat personal de Regele Mihai I cu Ordinul Mihai Viteazul, cu spadă şi cu medalia Steaua României, tot cu spadă. Cu atât mai surprinzătoare şi nedreaptă a fost arestarea sa din 2 martie 1945, din ordinul generalului sovietic Mondnavski, mai ales că generalul român Gheorghe Avramescu fusese decorat chiar de I. V. Stalin pentru omenia şi grija faţă de copii săraci, evrei şi sovietici, cărora le înfiinţează la Odessa o cantină.
Generalul de brigadă Gheorghe Avramescu a plătit nedrept , pentru că s-a găsit să existe într-un moment rău al Istoriei şi să plătească cu viaţa o viaţă de erou în trei războaie. A fost împuşca în cap, victimă a unei ideologii în care nici nu ar fi crezut, fără un proces din care să rezulte vinovăţii. A fost îngropat în pământ străin, în Ungaria, 
reînhumat la Cluj la 30 octombrie 2000, iar Asociaţia Veteranilor de Război de la Brăila face demersuri pentru a aduce osemintele generalului Avramescu în capela familiei din Cimitirul Sf. Constantin. De altfel, soţia şi una din ficele generalului, Ştefania, fuseseră aduse încă din 1946 de către sovietici în judeţul Brăila, la Vădeni , deşi aveau două case în Brăila, una pe terenul, unde s-a construit mai târziu Hotelul Traian şi alta pe strada Călăraşilor , colţ cu strada Sf. Constantin .
În memoria sa, la Brăila, o stradă poartă numele de Generalul Gheorghe Avramescu (1884 – 1945).
Prin Hotărârea Consiliului Local Municipal Nr. 106 din 18 octombrie 1996, generalul Gheorghe Avramescu a primit distincţia – post – mortem- de Cetăţean de Onoare al Brăilei.
Sursa : „Cetăţeni de Onoare ai Brăilei” Dumitru Anghel