[the_ad id=”12306″]
Una din legende spune că Vlad Ţepeş a pedepsit un grup de soldaţi turci, punându-i la saramură timp de o săptâmână pentru a fi traşi în ţeapă. Pe timpul torturii, otomanii au rezistat mai mult timp ca de obicei, concluzia fiind „tratamentul” suportat în nămol şi apele sărate ale lacului. Voievodul şi-a dat seama de beneficiile locului şi a ordonat ca oştenii săi bolnavi să vină la tratament.
„Perla Bărăganului” era folosită de turci pentru scăldarea cailor bătrâni sau bolnavi de râie. Paza efectuată de către locuitorii din Chiscani interzicea scăldatul vitelor sau a valahilor.
După locuitorii satelor din jur încep şi orăşenii să vină la tratament. În anul 1870, arendaşul Cernătescu îşi construieşte o „troacă” şi o baracă drept vestiar.
După ce comerciantul Oprea Ilie se reface după un reumatism articular, în 1873 construieşte o baracă şi împreună cu Toma Ilie alte construcţii pe malul lacului. Asocierea cu Ionescu Botezatu duce în anul 1875 la construcţia băilor calde, apa fiind încălzită cu bolovani fierbinţi.
Odată cu ploile de primăvară şi creşterea nivelului apei în 1878 apar şi alte băi calde, începe construcţia primelor vile, numărul turiştilor creşte inclusiv şi cei din Bucureşti la recomandarea unor vestiţi medici.
Virtuțile terapeutice ale apei și nămolului din Lacu Sărat au fost puse în valoare încă din anul 1879. Renumele lacului şi vindecările s-au datorat relatărilor celor bolnavi şi a rudelor acestora, analizele chimice încă se amânau.
Primul care a efectuat o analiză a apei a fost ing. G. Budeanu din însărcinarea Ministerului de Finanţe. O analiză complexă a nămolului şi a apei o face în 1878 – dr. Lendway Bernad, urmată în 1883 de o analiză a comisiei compusă din dr. Segiu Felix şi dr. Bernad L. – director al laboratorului de chimie al Facultăţii de Medicină Bucureşti.
Zvonurile despre efectele băilor cu nămol duc spre înfiinţarea în anul 1879 şi 1883 a unor comisii de studiere a caracteristicilor apei şi nămolului. Astfel Ministerul Domeniilor însărcinează în anul 1884 pe geologul Gr. Ştefănescu pentru a studia originea lacului.
I.C. Apostolescu, în lucrarea sa ‘Băile de la Lacu Sărat’ din 1884, vorbește despre un pacient care, la sosirea în stațiune, nici nu putea să se dea jos din trăsură și, după vreo 15 băi, făcea curse lungi pe jos.
Încă de la deschiderea băilor – 1879, la cererea Comitetului judeţului, Administraţia Domeniilor Statului – cedează judeţului 50 de pogoane ( prin Adresa nr. 4197) în jurul lacului – împregiurul lacului, pe platoul dinspre sud, unde şi făcu oarecare plantaţiuni şi dădu voie la particulari ca să facă provisoriu clădiri pentru locuinţe şi stabilimente pentru boli, sub clauza de a le dărâma la cererea Mnisterului.
Statisticile încep încă din 1879, când 440 de persoane au stat şi au făcut băi, adăugând şi cele 200 de familii din Brăila care au venit la nămol. Astfel se hotărăşte ridicarea unui local de băi sistematic. Încă de la deschiderea băilor – 1879, la cererea Comitetului judeţului, Administ Domeniilor Statului – cedează judeţului 50 de pogoane ( prin Adresa nr. 4197) în jurul lacului – împregiurul lacului, pe platoul dinspre sud, unde şi făcu oarecare plantaţiuni şi dădu voie la particulari ca să facă provisoriu clădiri pentru locuinţe şi stabilimente pentru boli, sub clauza de a le dărâma la cererea Ministerului.
Şedinţa Consiliului Judeţean din 15 oct. 1881 propune desfiinţarea barăcilor necorespunzătoare, întocmirea unui plan de construcţie pe 3 alei principale, perceperea de chirii – bani necesari pentru iluminat, poliţie, serviciu medical, puţuri de apă dulce.
Statul începe în 1886 construirea unui stabiliment sistematic, se împart gratuit parcele negustorilor dornici de a-şi construi prăvălii.
Între 1883-1889 se fac primele analize ale apei şi nămolului, statul român începe să se intereseze de soarta acestor băi prin anul 1890, iar în 1904 se da Legea pentru vânzarea de loturi şi se întocmeşte Regulamentul pentru administrarea staţiunii.
Chiar şi consulul Rusiei la Brăila – dl. Melas se tratează de reumatism, apoi rezultatele pozitive ale analizelor medicul judeţului – Mingareli popularizează locul prin jurnalele din ţară.
VA URMA
[the_ad id=”11703″]