(Imagini din arhiva personală – Petre Maravela )
În anul 1885 se continuă construirea docurilor, cu dane şi cheuri pentru acostarea navelor ; silozurile, magazii, rezervoare de petrol ( 22752 mc ), centrală electrică, căi ferate, şosele, bazin de iernat, se instalează pontoane şi debarcadere. Toate sub conducerea inginerului ASaligny. 38,5 ha docuri, bazin 12 m adâncime, 12 dane, 334 silozuri de cereale ( 25000 tone capacitate ).
Fanfara plătită de Primărie ( 3500 lei ), cântă zilnic în centru, 2 zile pe săptămână în Grădina mare.
În aprilie se pune piatra de temelie a Gimnaziului real, pe un teren viran oferit de Primărie, primit de la Epitropia Bisericii Sf. Arhangheli, proiectul este a lui Alexandru Săvulescu, arhitectul Ministerului Instrucţiunii Publice. Pe 20 dec. un incendiu distruge întreaga clădire.
În perioada 6 – 11 septembrie are loc la Brăila – Congresul al-VI-lea al tineretului universitar din România, pe 27 octombrie se înfiinţează prima organizaţie cooperatistă din ţară „Înfrăţirea”, economie, credit şi ajutor, cu 76 de muncitori, trupa Tardini susţine reprezentaţii în grădina „Mihai Bravu”.
Pe strada Vitoriei se construieşte Cazarma Artileriei.
Existau 9095 clădiri locuite şi 218 nelocuite, cele cu două etaje erau doar 19.
Primăria cere pe 3 octombrie, Ministerului de Interne, schimbarea de nume a 59 de străzi, prin decretul nr. 2884 s-au aprobat doar 12 , Boulevardul devine Blv. A.I. Cuza, Şanţului – Unirii, Glasis – Blv.Carol, Romană – Plevnei, Foburgului – Rahovei, Raionului – Ştefan cel Mare, Gloria – Griviţei, Luminei – Mihai Bravu, Aurora – Roşiori, Laterală – Dorobanţilor, Curtinei devine N. Bălcescu, Sf. Gheorghe ( str. Gării ) – Calea Victoriei, Calea Silistrei – Calea Călăraşilor, nume legate de Războiul de Independenţă.
Până la strada Laterală erau 99 de străzi, porţiunea între străzile Gării şi Regala era cunoscută sub numele de Cavafi ; „Fosse de la ville” (şanţul cetăţii) se va numi str. Unirii, dar denumirea de strada Şanţului va fi folosită multă vreme, 
urmele adânciturii fiind observată în zona Carantinei – biserica Sf. Maria până pe la 1890.
Denumirea străzii Gassis, fostă Uliţa Lungă, vine de la taluzul fortificaţiei (în limba franceză glacis). Artera principală a oraşului, va fi descrisă în toată măreţia ei de către Panait Istrati, în romanul „La maison Thuringer”.
Dintre hrubele centrului, o subterană începea în str. Citadelei, cu două ramificaţii – spre bulevard, pe sub şcoala de băieţi nr. 4 ( viitoarea nr. 16 ), iar cealaltă spre blv. Sf. Maria.
VA URMA