(Imagini din arhiva personală – Petre Maravela )
Brăila – 1891
Pe 1 ianuarie 1891 se naşte Vasile Antihi, viitor militant în mişcarea muncitoreascăşi redactor la gazetei „Farul Marinarilor”.
În anul 1891, populaţia Brăilei era de 46.705 locuitori ( 30.277 români, 6752 evrei, 4238 greci, 978 bulgari).
Existau 7 librării şi 5 tipografii, 8 şcoli de băieţi cu 27 de institutori, 7 şcoli primare de fete, se termina Palatul Administrativ şi Judecătoresc Calea Călăraşi nr. 29 ( azi Universitatea „Dunărea de Jos” – Facultatea de Inginerie ).
Gara şi Regimentul 3 Artilerie se găseau în afara centurii oraşului pe teritoriul com. Islaz.
Se termină construirea docurilor şi a magaziilor pentru cereale, aveau un personal de 60 de angajaţi.
Proprietar al farmaciei „Minerva” este Nicolae Filotti.
Se finalizează Uzina de apă, localnicii au apă potabilă.
Comunitatea greacă are un cor, H. Darclee cântă la St. Petersburg, Scala din Milano şi Buenos Aires, Mina Minovici este numit medicul legist al Bucureştiului.
Maestrul Lojii masonice este Constantin Vrettos.
Începe să funcţionezela Spitalul Orăşenesc, Farmacia Comunală avea ca farmacist pe Şt. Bărzănescu, supravegheat de N. Jaja şi dr. Butărescu. Membru în Consiliul de Igienă şi Salubritate Publică este numit farmacistul George Kauffmes.
Şcoala de fete nr. 2 îşi începe activitatea în noul local de pe str. Ştefan cel Mare.
Pe 21 iunie 1891 se naşte PETRE ANDREI, viitor profesor universitar.
Uzina de apă lucrează la întreaga capacitate, pe 27 iunie începe construcţia Gării tiraj, se extinde reţeaua de căi ferate.
La Şcoala nr. 7 ( str. Griviţei ), începe cursurile Panait Istrati ( domiciliat pe strada Ştefan cel Mare nr. 330, apoi în Comorofca nr. 205 ) – ce va repeta clasa întâi de două ori, datorită situaţiei materiale.
Pe 21 octombrie se naşte Dumitru Panaitescu, viitor Perpessicius, fiul lui Ştefan Panait, muncitor şi al Elisabetei (Daraban) din com. Cucova (Putna).
C. Sandu Aldea absolvă examenul la liceul N. Bălcescu, înscriindu-se la Şcoala de agricultură şi silvicultură Herăstrău. Ştefan Hepites înfiinţează la Bucureşti prima staţie seismologică, publică lucrarea „Presiunea atmosferică în România”, se ocupă de determinarea orei exacte şi introducerea în România a sistemului metric.
Se înfiinţează comuna rurală Izlaz (plasa Vădeni), locuită de muncitorii portuari, plugari, căruţaşi (între Gară şi bariera Sf. Gheorghe), viitoare Brăiliţa.
Portul făcea parte din Divizia IV Galaţi, aici funcţionând Uzina de forţă motrice a docurilor, magaziile erau exploatate la capacitate. Arsenalul din Târgovişte, trimite 40 arme pentru pregătirea militară a elevilor Liceului real.
În lista colecţionrilor români, Brăila este pe locul 5, cu 3 importanţi membri, C.D. Livada ca membru fondator la înfiinţarea Societăţii Române de Timbrologie.
VA URMA