(Imagini din arhiva personală – Petre Maravela )
În 19 martie 1895 se înfiinţează „Clubul muncitoresc, unitate a PS, iar pe 14 mai apare „Semaphore de Brăila”– jurnal cu subiecte de bursă şi port.
Primarul Brăilei era I. Suditu, I.G. Apostolescu publică un studiu demografic şi statistic asupra mişcării populaţiei judeţului Brăila pentru ultimii 25 de ani.
Duminică 1 august 1895, maestrul de ceremonie – agentul companiei N.F.R., Gheorghe Brusaliu anunţa în port plecarea în prima cursă de pasageri Brăila – Galaţi a vasului „Orient” (cumpărat de la firma austriacă DDSG. Era o navă cu zbaturi de 76 metri lungime, avea o viteză de 28 km/ oră şi putea transporta 1000 de călători), din 1903 cursele se execută cu nava „Principele Carol” şi din 1914 cu nava „Principele Mircea”.
Grădina Publică este luminată cu 6 lămpi cu arc, Şt. Hepites trasează primele hărţi climatologice ale României, publică „Climatologia României”.
Prin Înalt Decret nr. 3773 / 3 oct. 1895, Liceul Negruzzi devine Liceul real „N. Bălcescu”, elevii în frunte cu P. Armancea înfiinţează a doua bibliotecă din oraş.
Se edita revista „La philateliste Roumain” – iniţiată de Virgil Budescu şi administrată de M.G. Budescu.
Se naşte Gh. Marinescu
În planul ing. I. Demetrescu din anul 1896, limita oraşului este mutată pe traseul CF Bucureşti-Brăila, toate barierele s-au mutat, mai puţin bariera Călăraşilor, dar s-au înfiinţat alte 3, Focşani, Bădulănescu şi Cărămidarilor. Deoarece Brăila îşi pierduse statutul de port liber barierele nu mai aveau vechiul rol, ci doar semnalizau trecerea peste CF.
Este întemeiată societatea patriotică „Avântul”, de către un grup de elevi, cu subiecte intelectuale şi morale. Elevul Panait Cerna trimite spre publicare versuri la revista „Viaţa” ( Al. Vlahuţă ).
Biserica „Cuvioasa Paraschiva” clădire impunătoare, pe str Călăraşi (va fi dărâmată cu greu în 1960).
VA URMA