(Imagini din arhiva personală – Petre Maravela )
STRADA REGALA
Trasată încă de mult, a rămas în toate planurile oraşului ca Uliţa târgurilor cu prăvălii, denumită apoi Rue de Kisseleff, după numele generalului rus şi mai târziu Bucureşti, a fost mult timp locul de promenadă al brăilenilor, dar şi vadul comercial al târgului ; cine nu avea magazin pe Regala, nu era negustor.
De unde şi elegantele construcţii, începute la mijloc de veac XIX, cu elemente geometrice, cu frontoane şi statuete.
În 1928 se numeşte Regele Ferdinand I, din anul 1948 – str. Republicii
Pe strada Regală, căreia brăilenii îi mai spuneau şi Strada Mare, cu clădiri în stil baroc şi neoclasic de inspiraţie franceză, cu plăcuţe de identificare pe frontispiciul, majoritatea prăvălii, cu depozite la subsol, traiul patronilor era la etaj, cu frumoase balcoane găseai la colţ Hanul de Piatră, al căpitanulu bulgar Vâlcov, cumpărat în 1830 ; avea vad bun, 11 prăvălii, cu cafenele şi cârciumi interiorul era decorat elegant . Pe dreapta Hanul lui Rally (bunicul lui Petre Şt. Goangă), reconstruit în 1864 şi devenit Teatrul Comunal.
Peste drum la colţ era plăcintăria „Heracles”, la cre era instalat primul radio din oraş, urma pe partea stângă : magazine, librăria „Louis Lobel”, articole străine, ziare străine pe tarabe, studioul „Foto Arte Kuttne” (la nr. 11), cinema „Lyra”, Auto-Ciclism, bodega „Carpaţi”, Banca Comerţului, hotel „Bristol” (nr. 19), blănărie, librăria „Viitorul”, magazinul „Păianjenii Domniţei”, Foto „Julieta”(la nr. 27), tipografia „Slova”, „La Vulpea Argintie”, Postăvăria Americană (nr. 43), hotel „Regina”, Anticărie, Farmacie, Librăria Universală, magazinul „Unicorn”.
Pe partera dreaptă : Casă de schimb, florăria „Wiscocil”, frizeria „Figaro”, cinema Comunal, Urma casa barocă cu statuile Esculap, Hipocrat şi Higia – farmacie , construită în 1858 de arhitectul italian Zambetti pentru farmacistul grec Rasty Petyalis, socrul prof. Mina Minovici, cumpărată în 1921 colonelul farmacist C. Ionescu Berechet – editor al revistei „Farmacia Română”, preşedinte al Colegiului farmaciştilor , senator.
Cofetăria „Elise”, cafeneaua „La Fraţii Cealicjian” (nr. 14), farmacia Drogueria regală, hotel „Traian” ( nr. 78), „La micul marinar”, „La Călăraşu”, magazin de sticlărie, la menajeria economă, La Cocoşul de Aur, farmacie, „La Milion”, „La Sezon”, „La 2 oglinzi”, hotel St. Petersburg, hotel Metropol.
În locul magazinului Dunărea de mai târziu era „La Mireasa”, la etaj salonul de dans „La Goldenberg”. Aici găseai delicatese „La Moldoveanu”, urma „La Făinaru”, peste drum ( Cercul militar de azi ) era fierăria lui Damian Popescu. Colţ cu bulevardul Carol erau hanurile lui Gagu şi Ceapâru.
La colţul celălalt, pe blv. Cuza nr. 109, funcţiona din oct. 1931 cinema „Trianon”, spaţiu concesionat de D. Schanaer, C. Caloyani şi Z. Goldenberg.
Erau birje peste tot, lustragiul Ilie, cu picior de lemn staţiona la teatru, mai târziu în centru la toalete. Bragagii umblau pe stradă, erau turci sau bulgari, cu şalvari, fes roşu şi cipici de opincă, vindeau zaharicale şi bragă. Limonagii erau români, o produceau acasă, din apă înăcrită cu lămâie şi zahăr ars. Flaşnetarul nu ieşea fără papagal, pe terase se servea cafea la nisip, toţi citeau presa, cafea boabe se găsea la Iuliu Mail, castane coapte la vânzătorul şchiop cu sobiţa de la colţ cu str. Cojocari.
Farmacia de la colţ cu strada Goleşti, purta în 1853 numele de „Minerva”, aparţinea lui Rudolf Scharmelly, propietarul imobilului era Iacob Bolhovn. După 1882 propietar era Adolf Frischmann, din 1890 – Nicolae Filotti, urmaţi de Maria Demetrescu şi Mihail P. Stanciu în anul 1901. În 1921 o cumpără farmacistul Mihail Pentely Stanciu.
Altă farmacie era la nr. 73, „Aurora Carpaţilor”, înfiinţată în 1899 de Nicolae Jaja ( azi între Unirii şi Blv Carol) ; alta a lui P.Constantinescu din 1922 „Farmacia Poporului” (colţ cu str Ştefa cel Mare ). Altele erau la nr. 55 „La Salvatoru” – farmacist N.S.Bârzănescu ; nr. 66 „Naţionala” a lui Al. Malcici.
Dincolo de bulevardul Carol, era lumea pestriţă a oamenilor de rând cu băcănii pline de fructe mediteraneene, cârciumi sau tipografii
Negustorii scoteau mărfurile afară, pe tejghele, dincolo de blv. Cuza, orezul se vindea cu sacul, citricele şi macaroanele cu lada, icrele negre cu putina, măslinele cu butoiul, vinul cu vadra, romul ardea în cazane, Grătarele cu mici, fripturicărnaşi erau cu sutele. În cârlige atârnau nisetri de o sută de kile, sute de iepuri jupuiţi, sute de raţe şi gâşte sălbatice, iar Măcelăria de la colţ cu Griviţei vindea carne de cămilă. Spre centru erau loteriile, biliard, cazinouri.
Clădirile au fost bine construite, de bun gust, trainice şi elegante cu stiluri diferite, între timp au ajuns sedii de instituţii, magazine etc. Politica anilor 1970-80 a dus la repartizarea către familii nevioaşe, cu chirii mici, fără posibilitatea de ale întreţine, totuşi strada necălcată de maşini, a rămas locul de promenadă a majorităţii brăilenilor.
Am intrat în majoritatea caselor de pe Regala în perioada 1965-2000, toate interesante, spaţioase, cu scări deosebite, balcoane, beciuri sau hrube.
Din anul 1990 strada a fost separată – M. Eminescu ( între Piaţa Traian şi blv. Independenţei) şi 1 decembrie 1918 ( – până la blv. Dorobanţi).
Trebiue să recunoaştem, după anul 2008, datorită conducerii oraşului, multe clădire s-au renovat, retrocedat. Încă sunt litigii, noii cumpărători nu pot sau nu doresc renovarea lor, legile sunt încurcate, Consiliul municipal este încă depăşit.
VA URMA