(Imagini din arhiva personală – Petre Maravela )
Pe 1 ianuarie 1897 se naşte VASILE BĂNCILĂ ( blv. Carol nr. 364 )
Şcola primară în comuna Scorţaru Nou, apoi liceul N. Bălcescu. Este pe front, ca voluntar, grav rănit – distins cu medalia „Victoria” şi „M. Viteazul”.
În anul 1918 este student la facultatea de Litere şi Filozofie Bucureşti, licenţa cu „magna cum laude”, timp în care predă pedagogia şi filozofia la Şcoala Normală de băieţi „Şt. O. Iosif”.
Continuă studiile la Paris, în 1929 este membru al Şcolii Româneşti de la Fontenay-Aux-Roses, apoi membru activ al societăţii „Avântul” şi al Cercului literar de la Biblioteca „Petre Armencea” – Brăila
Din 1931 predă la liceul M. Viteazul, timp de 21 de ani, fiind profesor particular de filozofie al tânărului rege Mihai. În 1952, datorită ideilor sale şi atitudinii naţionalist-creştine, este pensionat forţat, fiind alt caz din multele de eliminare a oamenilor de cultură valoroşi, dar nesupuşi. A avut o activitate cultural-ştiinţifică deosebită, cu peste o sută de articole, studii cu mare aport în filozofia culturii şi a religiei, eticii, siciologiei, logicii, dintre lucrări : Literatură ş puritate – 1934, Erocraţie şi pedagogie – 1938, Semnificaţia Ardealului – 1944.
În perioada interbelică, a fost unul din tinerii cei mai pregătiţi din ţară în acest domeniu. Scrie la numeroase reviste de specialitate „Revista de filozofie” sau „Gândirea”. Înainte de 1940 publică volume monografice despre filosofii români : C. Rădulescu-Motru, V. Pârvan, C. Kiriţescu, mai târziu în 1977 despre I.C.Drăgan, în 1981 despre L. Blaga. Moare la 82 de ani în Bucureşti, pe 10 iun 1979.
După 1990 opera sa este reconsiderată. Se publică postum 15 cărţi, printre ele : „Portrete şi semnificaţii” – 1987, „Aforisme şi paraaforisme” – 3 vol., 1993-96, „Spaţiul Bărăganului” – 2001. Cetăţean de Onoare al Brăilei în 1995, Muzeul Literaturii Române editează „Volumul omagial V. Băncilă” – 1998.
––
Nivel ridicat al apelor Dunării, străzile din port sunt inundate, la fel şi cartierul Iarba dulce (Vărsătura de azi)
Primar este N.N. Ionescu, populaţia – 51116 locuitori, din care 3144 lucrau în comerţ.
În 15 martie se scoate la licitaţie construirea liniei de tramvai spre L. Sărat .
Existau 11 şcoli publice de băieţi, 8 şcoli publice de fete, 16 şcoli particulare, 90 de cadre didactice şi 3750 elevi, pe 27 iunie are loc primul examen de bacalaureat, cu profil real ; agronomul S. Aldea publică proză în diverse reviste, M. Minovici era profesor de medicina legală la Facultatea Bucureşti.
Se renovează şi se extinde clădirea din centru colţ cu str. Galaţi, se ridică clădirea Societăţii Române de asigurări în piaţa Poligon nr. 4 ( azi Biblioteca Judeţeană )
Apar noi clădiri pe : str. frumoasă nr. 9 – g-l Moise Groza, str. C. Hepites nr. 1 – A. Aslan, str. malului nr. 1 – „Kir Leonida”, piaţa Poligon nr. 2 – P. Ştefănescu Goangă, şi localul Şcolii nr. 11 pe str. Griviţei nr. 328. Fanfara comunală este dirijată de Hans Leopold Kern ( adus de la Viena ), se naşte Atanasiu Constantin, poet, ofiţer, psiholog, fondatorul psihologiei militare din România.
VA URMA