Anul 1921
Apare revista Cocoşul , Mihu Dragomir scrie versuri la 8 ani, editează revista „Lumea copiilor”
Ia fiinţă Societatea Franceză de navigaţie Dunăreană, pe str Portului nr. 17, existau 133 stabilimente industriale.
Deputatul M. Pantely Stanciu cumpără farmacia „Minerva” ( str. Regală colţ cu str. Goleşti, la parterul imobilului propietatea lui Iacob Bolhovn – în prezent Farmacia nr. 15 ) de la moştenitoarea Aurelia N. Filotti, şi o va conduce până la naţionalizare.
Se deschide farmacia „Poporului” a lui P. constantinescu şi Grădiniţa de copii nr. 7 pe blv. Carol nr. 25
Pe 31 iulie se inaugurează Parcul sporturilor, în parcul Kiseleff, de către prof. Radu S. Corbu, ce imprimă brăilenilor dragostre pentrun sport.
Noul comandant al Diviziei 10 Infanterie este col. Ion Macri, pe care o transformă într-o unitate de elită, fiind avansat la gradul de general. Locuieşte pe str. Călăraşi, într-o frumoasă casă. Face onoare urbei, prin cinstea şi ţinuta morală, dar şi prin activitatea militară de înalt nivel, astfel că în oct. 1929, este trecut în rezervă.
Născut în Craiova pe 10 ian 1868, după Şc. militară de artilerie, în 1911 este la Paris urmând cursuri aviatice, vine în ţară unde conduce Şcoiala de Aviaţie. Va conduce apoi Brigada 42, şi Brig. 6 şi 14 Inf. După război, este şef al trupelor de comunicaţii, director general CFR – 1920. În 1937, „părăseşte” pe cei dragi, fiind înmormântat în cimitirul Sf. Constantin, unde în 1985 se ridică un bust, aflat în centrul Cimitirului eroilor.
––
Pe blv. Sf. maria colţ cu Fortificaţiei, bodega lui Ilie Gheorghe este cedată lui Matei N. Epureanu, care o „transformă” în Restaurant, dar cu aceeaşi înfăţişare. FOTO
Pe 31 iulie se naşte EMILIA DUMITRESCU
După Şcoala primară 1928-32 şi Liceul de Fete, între 1932-1940, Academia de Arte Frumoase din Bucureşti (1940-1945) la clasa prof. J.Al. Steriade şi în paralel, Facultatea deLitere şi Filosofie.
Este profesoară de desen la Liceul de fete Brăila ( 1946 – 54 ), debutează în pictură la salonul din 1946, peste 6 ani este membru UAP. Face călătorii de studii în Europa, este secretara cenaclului UAP pentru Brăila şi Galaţi ( 1964 – 70 ), participă la expoziţii colective în ţară, la saloanele republicane de gravură şi desen, cât şi la manifestările de artă românească organizate în Europa, Havana ( 1962 ), Tokyo, America de Sud ( 1978 ). Opera sa este un capitol de farmec şi soliditate în istoria gravurii româneşti moderne. O artistă călătoare, o cântăreaţă a locurilor natale, din mâna căreia au ieşit nenumărate schiţe şi lucrări evocând bogăţia peisajului românesc, reprezentantă de seamă a graficii româneşti. Autoarea unei opere valoroase, cu un stil original, cu rădăcini brăilene şi dunărene, a dorit să ducă în lume imaginea acestui ţinut. A călătorit alături de operele sale, aproape pe tot globul, având lucrări în colecţii de stat şi particulare din ţară şi străinătate. În 1995, la 74 de ani primeşte titlul de Cetăţean de Onoare, la Muteul de Artă al României, există 80 lucrări din perioada 1954-75. Pe 3 dec. 2000, s-au inaugurat Galeriile de Artă „E. Dumitrescu” – aflate în clădirea fostului Inspectorat şcolar – str. N. Bălcescu, cu donaţii ale artistei, cuprinzând 1484 de piese din pictură, desen, acuarelă, gravură şi artă decorativă. Una din cele mai importante donaţii din oraşul nostru.
Pictoriţa primeşte la vărsta de 74 de ani – titlul de Cetăţean de Onoare al Brăilei, prin Hotărârea Consiliului Local Municipal nr. 58 / 321 iul. 1995. A decedat în anul 2005.
[the_ad id=”12306″]
Ia fiinţă „Cartierul demobilizaţilor” ( viitor Radu Negru ), pe teritoriul sudic al comunei N. Chercea / Islaz, prin împroprietărirea cu locuri de casă de tip urban, a participanţilor în campania războiului 1916-18., conform Legii agrare din 17 oct. 1921.
Iniţial, moşia a fost destinată livezilor, păşunilor şi odăilor pentru vite. În 1959, islazul cuprindea 6570 pogoane.
În urma adoptării legii din 18 martie 1912 care prevedea „trecerea în propietatea statului a moşiilor stăpânite de persoanele juridice cu caracter de utilitate publică”, Consiliul comunal al oraşului hotărăşte întocmirea unui raport către Min Agriculturii şi domeniilor din care să rezulte necesitatea rămânerii în propietatea comunei a moşiei Izlaz. Moşia avea 1228,5 ha pământ arabil, 80 ha fâneţe, 553 ha păşuni şi 72,75 ha vii şi grădini, era arendată obştii Alexandru Ghica. Conform Decretului-lege din 15 dec 1918, doar 618 ha erau expropiabile. Constituirea comunei s-a făcut în două etape. Suprafaţa de 68824 mp locuri virane au fost destinate pieţelor şi instituţiilor comunale.Au primit locuri de casă 2614 persoane : demobilizaţi, invalizi, văduve şi orfani de război, funcţionari.
Are loc Reforma agrară, se înfiinţează Uzina Franco-Română, ce repară utilaje de CF, în oraş există 133 stabilimente industriale ( 3420 lucrători ).
VA URMA
[the_ad id=”14977″]