Ia fiinţă „Cartierul demobilizaţilor” ( viitor Radu Negru ), pe teritoriul sudic al comunei N. Chercea / Islaz, prin împroprietărirea cu locuri de casă de tip urban, a participanţilor în campania războiului 1916-18, conform Legii agrare din 17 oct. 1921.
Iniţial, moşia a fost destinată livezilor, păşunilor şi odăilor pentru vite. În 1959, islazul cuprindea 6570 pogoane.
În urma adoptării legii din 18 martie 1912 care prevedea „trecerea în propietatea statului a moşiilor stăpânite de persoanele juridice cu caracter de utilitate publică”, Consiliul comunal al oraşului hotărăşte întocmirea unui raport către Min Agriculturii şi domeniilor din care să rezulte necesitatea rămânerii în propietatea comunei a moşiei Izlaz. Moşia avea 1228,5 ha pământ arabil, 80 ha fâneţe, 553 ha păşuni şi 72,75 ha vii şi grădini, era arendată obştii Alexandru Ghica. Conform Decretului-lege din 15 dec 1918, doar 618 ha erau expropiabile. Constituirea comunei s-a făcut în două etape. Suprafaţa de 68824 mp locuri virane au fost destinate pieţelor şi instituţiilor comunale.Au primit locuri de casă 2614 persoane : demobilizaţi, invalizi, văduve şi orfani de război, funcţionari.
Tipografia ro mânească era condusă de Ioan G. Gheorghiu
Are loc Reforma agrară, se înfiinţează Uzina Franco-Română, ce repară utilaje de CF, în oraş există 133 stabilimente industriale ( 3420 lucrători )
În anul 1922, Brăila avea 117.000 loc şi 23800 familii.
Pe 27 ianuarie, ia fiinţă asociaţia mecanicilor din navigaţia maritimă şi fluvială română, afiliată la Uniunea generală a marinarilor din România care militează pentru respectarea intereselor membrilor.
Conform Anuarului Brăilei, strada ce ducea spre Brăiliţa se numeşte General Averescu
Familia Chercea donează 2 clopote mari bisericii „Sf. Arhanghel Mihail” din centru şi sprijină lucrările de consolidare a zidurilor. În locul vechii clopotniţe, se ridică construcţie din zid în stil românesc ( 9×9 m, înaltă de 22 m ), după planul ing. G. Marinescu.
Biserica va fi reparată în 1935, 1966, intenţii de demolare au fost în 1950, 1962 şi 1965, dar preotul Alexandru Mateescu a reuşit salvarea edificiului.
Se cumpără clădirea Liceului de fete, funcţionează 4 şcoli profesionale de ucenici
Medicul militar al garnizoanei este Ştefan Odobleja, autorul concepţiei generalizate
Inspectoratul regional al muncii nr. 5, se mută pe 27 ocrombrie, de la Galaţi la Brăila. Sarcini : aplanarea conflictelor de muncă, supravegherea asociaţiilor profesionale, organizarea utilizării forţei de muncă sau cooperarea cu camerele de muncă.
Primar al Brăilei era Radu Portocală, în mandatul de 3 ani a avut realizări remarcabile – s-au pavat străzi ( în lungime de 12 km), s-au construit şcoli, hale, cămine ptr. elevi, bazinul Uzinei de apă etc. A sistematizat cartierele oraşului.
[the_ad id=”12306″]
Ministru, avocat, om politic şi intelectual de mare ţinută, Radu Portocală s-a născut la 12 august 1888, în Brăila. A provenit dintr-o familie de intelectuali: tatăl său, Miltiade Portocală, a fost director al Băncii Naţionale a României din Brăila, iar mama sa, Amalia Djuvara, era fiica luptătorului paşoptist Constantin Djuvara.
Radu Portocală a absolvit Liceul „Nicolae Bălcescu” din Brăila şi a studiat dreptul şi filozofia la Universitatea din Bucureşti. În 1911, s-a înscris în Baroul din Brăila, al cărui decan a devenit în 1925.
În 1922, a fost ales primar al Brăilei şi a făcut mari reforme de modernizare urbanistică şi administrativă a oraşului, însă în 1925 a demisionat, în urma unor divergenţe politice cu Guvernul de la Bucureşti. A fost membru în trei guverne liberale, secretar de stat la Ministerul de Interne, Ministru de stat la Preşedinţia Consiliului de Miniştri. Din păcate, după venirea comuniştilor la putere, destinul lui Radu Portocală a luat o turnură dramatică.
A fost arestat în 1948 şi i s-a înscenat un proces de sabotaj. A fost încarcerat în închisoarea de la Sighet şi torturat, în 1952, până la moarte. Actul de deces, eliberat abia în 1957 şi remis familiei în 1958, stabileşte data morţii la 13 aprilie 1952.
Posteritatea l-a reabilitat pe acest mare om politic brăilean, iar acum i se recunosc meritele, aşa cum i s-au recunoscut şi pe timpul vieţii, înainte de comunism. A fost Cavaler al Ordinului Mihai Viteazul, distins cu Steaua României, Coroana României, Ofiţer al „Legiunii de Onoare” (Franţa), Cavaler al Ordinului „George I” (Grecia), Cavaler al Ordinului „Coroana Italiei”.
Braila – Scoala nr.6 (C.Sandu Aldea) de pe str.Garii
Scoala a fost infiintata in perioada 1922 – 1923.
Cladirea a fost construita sub conducerea ing. Arh. Ion Constantinescu, constructorul Casei Agronomului si Scolii generale nr.3 „Spiru Haret”.
Este una dintre cladirile frumoase ale orasului, cu o arhitectura deosebita, cu ziduri foarte groase, din beton si caramida.
VA URMA
[the_ad id=”14977″]