(Imagini din arhiva personală a dlui. Maravela Petre)
1876
Apare „Gazetta de Brăila”– cu conţinut de informaţii.
Medicul primar I.Ştefănescu, merge la Torino, la Congresul medical.
Pe 7 iulie se înfiinţează prima asociaţie sportivă de gimnastică.
I.C. Lerescu publică „Elemente de drept comercial” şi „Manulalul de istoria comerţului, industriei şi economiei politice”.
Prin Decretul 550 din 5 februarie ia naştere Regimentul 3 Artilerie / comandant col. Enric Herkt, cu sediul pe str. Victoriei, primii copaci sunt plantaţi în 1902.
Între Brăila şi Galaţi, militarii reg. 2 Inf., condus de col. Ghe. Anghelescu, execută şanţuri şi adăposturi.
După Bucureşti cu 52 de întreprinderi, Brăila era pe locul doi cu 8 întreprinderi, printe care : Moara Gerbolini şi Borghetti (creată în 1859), Moara A.F-.Varona(1867), Fabrica de bere R.H.Muller (1872), Fabrica de spirt L.Ptedinger (1876), Şantierul pentru reparaţiuni navale (1864), Două rafinării de petrol (1867), Atelierul mecanic şi turnătoria A.Fottes şi A.Manaras (1869), Fabrica de săpun şi lumânări a fraţilor Nicolaevici (1870).
Pe 1 iunie, revoluţionarul şi poetul Hristo Botev, moare la 29 de ani, în fruntea unei cete pe câmpul de luptă din Balcani.
Activitatea comercială era legată de port, grânele şi produsele agricole reprezentau principala ocupaţie a caselor de comerţ. În port erau numeroase debarcadere ale agenţiilor străine, consulatele erau multe : Franţa, M.Britanie, Italia, Rusia, Grecia, Austria, Germania, Austro – Ungaria, Belgia, Suedia, Norvegia, Olandaşi Turcia.
Brăila devine o piaţă a forţei de muncă. Mergeau la şcoală 1063 de băieţi şi 438 fete.
Organele de presă erau numeroase, politice : Brăila – Jurnalu, Danubiu, Poşta Brăilei, Cetăţeanul, Lanterna, Observatorul, Vocea Brăilei, Urbanul, de informaţie generală : Gazetta de Brăila, Vestitorul de Brăila, foi umoristice : Parola şi Puricele.
Aromânul Cristache Suliotti traduce „Iliada” lui Homer, care se tipăreşte în oraş.
Doctorul în matematică şi ştiinţe fizice Ştefan Hepites predă la gimnaziul comunal, din 5 profesori, doi au doctorat.
8 dec se formează o divizie de militari în vederea războiului, în total 4 divizii se pregătesc pentru război
Se înfiinţează Regimentul 3 Artilerie (supranumit „Franţa” ), pe strada Gării, comandant colonelul Enric Herkt ; Regimentul 9 Dorobanţi, comandat de colonelul Alexandru Gramar, cazarma se construieşte între Vadul Cazărmii şi Vadul Pontonierilor (str srg Tătaru, liceul M. Sebastian de azi ).
Se începe amplasarea de baterii ruseşti la malul Dunării
Pe 8 nov. se naşte Mihail Butoianu. Obţine bacalaureatu la liceul real în 1894, urmând Institutul Medico – Militar din Bucureşti. Este încadrat la Reg. 2 Artilerie, lucrând şi ca medic ajutor la spitalul „Regina Elisabeta” ( Spitalul Militar de azi ). În 1905 este mutat la Direcţia 6 Sanitară din Ministerul de Război, în 1909 este maior medic la Şcoala de Ofiţeri de Geniu şi Artilerie. Devine doctor docent în medicină operatorie, participând la Războiul Balcanic. În 1915 este director al Direcţiei sanitare din Minister.
În Primul Război, col. dr. M. Butoianu este şeful Spitalului de Evacuare al Corpului 2 Armată, apoi este numit medic şef al serviciului Sanitar al Corpului 2 Armată, este avansat la gradul de general de brigadă. În aprilie 1928 este numit Inspector General al Serviciului Sanitar al Armatei, funcţie din care „se retrage” pe 9 ian. 1935. A desfăşurat cercetări în multe domenii ale medicinii, cu 70 de articole şi studii, preşedinte al Societăţii de chirurgie Bucureşti.
VA URMA