( Imagini din arhiva personală a domnului Petre Maravela )
ATANASIE POPESCU
Născut pe 10 nov 1848, în comuna Lipia din plasa Sărata, jud Buzău, absolvent de gimnaziu în Bucureşti , licenţiat în limba şi literatura larină şi istoria criticii universale . ca student, este copist şi contabil la Min Cultelor şi Instrucţ. Publice. Este numit pe 15 oct. 1974 profesor de limba română şi latină la Gimnaziul Comunal din Brăila, unde va preda până la pensionare, probabil cea mai longevivă activitate padagogică din vestitul liceu, din 1 sept 1878 şi director pentru 2 ani.. În 1881 iniţiază fondarea Muzeului şi Bibliotecii Judeţene , secretar şi vicepreşedinte al Comitetului administrativ, bibliotecar.
În 1882, publică în ziarul „Viitorul”, apărut la Tipo-Litografia pericle pastemagioglu, un catalog alfabetic al cărţilor aflate în colecţia Bibliotecii Liceului Real.
Publică „Exerciţii ortografice” – 1894, membru fondator şi conducător al societăţior : „Liga Culturală” (1912 – 1938), „Carpaţi”, „Ateneul Brăilei”, „Ajutorarea Şcolarilor Săraci”, „Gimnastică şi Sport”, colaborator la ziarul „Dunărea de Jos”. A publicat numeroase articole în presa oraşului, lucrări didactice şi de istorie locală, „Anuarul Liceului N. Bălcescu”, monografia liceului în 1937, Gramatica limbii latine. Este ales membru al „Consiliului General al Instrucţiunii”. Profesorul A. Popescu, veteran al culturii brăilene, alăturându-se cu tenacitate, cinste şi muncă fiilor iluştri ai oraşului dunărean. A primit medalii, ordine sau distincţii, pensionându-se în 1908, instituţia la care a muncit toată viaţa îi datorează mult. Moare pe 20 iulie 1938, cetăţean de onoare post-mortem în 1997.
1875
Se construiesc primele cabine pentru băi calde în Lacu Sărat, de către Ionescu Botezatu.
Apare ziarul „Libertatea”.
Revoltă spontană a muncitorilor manuali, căruţaşi şi chiligii, în număr de 4000, se obţine un „pact” ( contract colectiv de muncă ).
Acum i se dă numele de „Grădina Mare” ( fostă Belvedere” ), parcului de pe strada Grădinii Împărăteşti, fiind mai mare ( 6 ha ), decât cea din centru.
În zonă existau numai case mari şi elegante. Şi pentru că am copilărit în zonă, voi aminti descrierea lui N. Iorga …Prin strada Bolintineanu, deosebit de bogată în solide case particulare, ajungi la splendida grădină publică, de pe terasa căreia ochiul cuprinde coperişurile roşii, de oale, ale magaziilor, catarturile pe care se ţese funii şi gurile negre ale vapoarelor se se odihnesc de drum pe Dunărea îngustă, albă ca argintul, apoi ostrovul din faţă, cu verdeaţa-i deasă şi încă verde, iar, tocmai la capăt, culmile albastru-închis ale dealurilor Dobrogii, tăindu-şi linia şerpuitoare în cenuşiul norilor….sunt români, greci, italieni, ba chiar olandezi, cari cer în franţuzeşte şi englezeşte.
Alt povestitor, ce filozofa pe băncile din grădină era şi Vasile Băncilă …Corotişca curge repede ca un râu de munte, şi largul canal al Filipoiului, ce se deschide ca o revelaţie a solemnităţii onirice, şi lacul Şerban, ce apare ca o mare interioară invadată de soare şi de arhaism paradiziac ; şi florile de lumină ale miriadelor de nuferi şi paradisul păsărilor şi sălbăticiunile pădurii şi săgeţile acvatice ale peştilor ; şi lotcile lipovenilor alunecând tăcut pe privaluri ca nişte năluci ; şi procesul de naştere permanentă a vieţii şi gâzele felurite ţesând şarade aeriene, şi tot soborulsălciilor bătrâne făcând mătănii către altarele din adâncuri ; şi întregul alai al feeriilor şi enigmelor cuprinse în acest imens sipet al naturii, vechi de milenii şi nou ca în prima zi a creaţiei, format din ape, din mâl, din arbori şi din cer răsfrânt în ape..
Existau mari întreprinderi : Moara asociaţilor Gerbolini şi Borghetti, cu 5 cuptoare Rolland ( 1859 ), Moara A.F. verona ( 1867 ), Fabrica de bere R. H. Muller ( 1872 ), Fabrica de spirt L. Predinger ( 1876 ), Şantierul pentru reparaţiuni navale „Brăila” ( 1864 ), 2 rafinării de petrol, Atelierul mecanic şi turnătoria A. fottes şi A. Manaras ( 1869 ), Fabrica de săpun şi lumânări fraţii G. Nicolaevici ( 1870 ).
Activitatea de bază era comerţul cu grâne, ocupaţia principală a caselor de comerţ, ce aveau în port debarcadere : „teologos et Carnegie”, Agenţia de navigaţie austriacă, dar şi cele 11 consulate ale ţărilor europene. Pe lângă societăţile de asigurare şi comerciale mai vechi : Danubiu – 1859, Concordia, Unirea – 1861, Asociaţia Agricolă Română şi Lealitatea, acţionau şi cele noi : România, Progresul, Banca Brăilei.
Existau 7 şcoli primare, gimnaziul Comunal, Şcoala profesională de fete „Penetis-Zurmale” şi şcoli particulare. Pe 26 oct. Gimnaziul real se mută la etajul Şcolii de fete Penetis – Zurmale, la parter era Şcoala Primară Comunală de băieţi nr. 1
Învăţau în oraş 1063 băieţi şi 438 fete ( 681 în şcoli ale statului, 243 în şcoli comunale şi 577 în şcoli private ). Apar noi publicaţii : Brăila Jurnalu – 1870, „Danubiu”, „Poşta Brăilei „– 1873, „Cetăţeanul”, „Lanterna”, „Observatorul”, „Vocea Brăilei” – toate editate la cele 4 tipografii, a lui Pericle Pestemalgioglu, fiind cea mai dotată.
Bulgarii şi grecii, asupriţi de turci îşi găsesc şi la brăilaadăpost şi condiţii pentru menifestare pe tărâm economic şi cultural. Este al doilea loc din ţară, unde apar tipărituri bulgăreşti, se pun bazele primului teatru bulgar.
La farmacia „Minerva” lucrează farmacistul Emil Leopold Fabini.
VA URMA