Înaltul Ordin de zi nr. 174 din 22 octombrie 1860 constituie Flotila militară unică a României, sub comanda colonelului Nicolae Steriade, ajutat de căpitanul Petrescu ; navele sunt dispersate în toate porturile, la Brăila se găseşte o şalupă canonieră lungă de 25 m, cu 4 tunuri şi 42 de marinari, comandată de sublocotenentul Carale.
După cererea Ministerului Afacerilor Străine, adresate Prefecturii Brăila, de a propune un model de pavilion unic, aceasta înaintează pe 16 iulie un raport, în care pavilionul avea culorile roşu galben şi albastru dispuse orizontal. La 19 mai 1861, Consiliul de Miniştri a aprobat propunerea şi a hotărât….să se adopte în comun pentru bastimentele ambelor Principate cel tricolor cu banderolă, fără marcă deocamdată. Pavilionul navelor era tricolorul orizontal cu un vultur şi o panglică cu inscripţia Honor et Patria, Arsenalul de corăbii are 28 de lucrători.
Comandantul pompierilor – Tănase Codreanu şi poliţaiul Constantin Bacalbaşa, cereau primarului să intervină pentru dotarea comenzii de foc, deoarece oraşul se mărea continuu. Cazarma era instalată în casa pitarului Ianache Dimitriade, de pe str. Silistrei
În sala „Palatul de flori” (fundătura străzii Rubinelor), dau spectacole comicul Hugo şi italianca Bianca Bianchini iar Fany Tardini – înfiinţează Teatrul Comunal.
Existau 4.748 de case, din care 9 cu trei etaje, 390 cu două , 3.986 cu un etaj şi 363 de bordeie.
Se bat primele table cu numele străzilor, al mahalalelor şi numerele caselor.
Funcţiona Fabrica de pâine a lui Ghe. Danovici, cu 12 lucrători, se înfiinţează Şcoala de fete (cu 55 de locuri), a aşezămintelor Brâncoveneşti, cu sediul pe strada Galaţi (… în văpseaua galbenă ).
Iau fiinţă societăţile de asigurări „Unirea” şi „Brown & Cie”, apare „ Trompa mercantile”- ziar economic, iar zvonurile despre apa lacului sărat, fac ca specialiştii să analizeze chimic avantajele terapeutice.
Pe 19 iunie se înfiinţează Bariera Sf. Constantin (lângă cimitir, la cererea locuitorilor mahalalei din zonă), ce ducea direct spre Bulevard, secţionând simetric loturile în forma arcului de cerc.
Centrul oraşului era separat de str. Glasisului, fragmentat de str. Romană şi Foburgului, pieţele sunt centre polarizante pentru activităţi religioase sau economice. Pe razele principale, la intersecţia cu strada Glasisului ( viitorul blv. Carol ), se află Piaţa Bucureşti, flancată de Piaţa Sf. Spiridon, având ca reper biserica şi Piaţa Galaţi, iar pe razele secundare, decupând suprafaţa loturilor, Piaţa Sf. Constantin şi Piaţa Sf. Gheorghe, al căror careu este ocupat de construcţia câte unei biserici.
Ia fiinţă tipografia Unirea – Enosis, a lui I. Boerescu şi Pericle M. Pestemalgioglu, la stabilimentul din Piaţa Sf. Arhangheli ( cu chirie, avea 3 lucrători ….tocmiţi cu anul ) şi Şcoala primară de fete nr. 1 pe blv. Cuza nr. 53
În această perioadă, existau în Brăila circa 1500 de meseriaşi cu tot cu ucenici şi calfe, astfel : dulgheri şi şindrilari – 154, cizmari – 240, blănari şi cojocari – 94, croitori – 160, „templari şi făcători de tot feliul de mobile” – 60, rotari – 29, brutari – 52, simigii – 22, cofetari – 19, măcelari – 27, zidari – 60, pietrari şi caldaragii -16, ferari – 65, morari – 12, tinichigii – 15, bărbieri şi friseri – 50, brăgari – 19, cafegii – 34, birtaşi şi bucătari – 17 şi alte numeroase : spoitori de arămuri, destilatori de rachiuri, zugrafi, plăpumari, orologieri, giuvaergii, olari, boiangii, modişti etc.
Comerciurile erau şi ele multe : 8 bancheri, 10 zarafi, 12 „comercianţi în gros”, „speculanţi” cu vinuri – 5, cu rachiuri – 14, cu bucate – 202, cu lemn – 12, cu zarzavaturi – 258, cu cai – 13, băcani – 95, tolbaşi – 28, corăbieri şi matrodi – 39, birjari – 14, tutunari – 29, cofetari – 6, birtaşi – 10. cârciumari 430 etc. – oraş de comercianţi, nu glumă.
În oraş, populaţia creştea animale : cai – 2080, oi – 420, bovine – 2600, porci – 628, găini – 21.523, curci şi gâşte – 5400 etc. Se înfiinţează prima şcoală bulgară din România .
IMAGINI DIN COLECŢIA PERSONALĂ
VA URMA