[the_ad id=”12306″]
Imagini din arhiva personală a Dlui. Petre Maravela
Se atestă documentar înfiinţarea şantierului naval, cu numele „Şantierul pentru reparaţiuni navale”, situat la Pescăria veche şi construia şlepuri, bărci, şalupe militare dar repara şi navele statului.
Colonia bulgară editează săptămânalul „Steaua Dimineţii” şi revista „Luceafărul”(Zorniţa).
Se construieşte clădirea Palatului Culturii, cu trei nivele (actualul Muzeu de Istorie) şi clădirea viitorului Teatru Comunal. Instituţia administrativă ia denumirea de „Primăria urbei Brăila” (avea 10 servicii), conducea treburile administrative ale oraşului, locuitori sunt 13.000. Consiliul are 11 membri, votaţi la 4 luni şi la 2 ani jumătate dintre ei. Aceştia redactau regulamentul de ordine interioară, ordonanţele de poliţie comunală, toate problemele oraşului. Primarul supraveghea aplicarea legilor, aprovizionarea, redactarea bugetului şi conducerea poliţiei.
Pe 31 martie 1864 se promulgă legea pentru organizarea comunelor urbane şi rurale, pe 5 octombrie, se organizează tipărirea jurnalului comercial „Danubiul”, care va înlocui „Mercurul” oprit în 1841, iar în noiembrie funcţionează a doua Şcoală primară de fete nr. 3 , pe str. Victoriei nr. 56.
Pe strada Galaţi nr. 21, se construieşte Hanul Malcoci.
În oraş afacerile mergeau bine, comercianţii, bancherii şi misiţii, umblau toată ziua.
Fabricile produceau : rachiu, spirt, mastică bere, bomboane, pâine, orez, lumânări, cuie, ciment, tăbăcărie etc., ţăranii veneau cu grâne, pe care corăbiile le duceau în Orient, la schimb cu fructe şi mirodenii.
În parcuri cânta muzica militară, de două ori pe săptămână, balurile aveau loc în saloanele Paradis, Club Regal sau Goldenberg, spectacolele cu iluzionism erau direct pe stradă, începe amenajarea în Grădina Mare a unui chioşc pentru muzică, unde fanfara va cânta joia şi duminica, Iorgu Caragiale, încearcă construirea unui teatru dramatic.
Instituită prin Decretul din 16/28 oct. 1864, Camera de Comerţ şi Industrie – director C.C. Hepites, va continua activitatea Deputăţiei mercantile, prezentând guvernului informaţii şi sugestii referitoare la comerţ şi industria din zonă.
BRĂILA LA 1865
Farmacia „Minerva” a lui Mihai Scharmelly, este arendată lui Adolf Frischmann, care îşi luase diploma în 1853 la Munchen, o va cumpăra în 1875 şi va colabora cu farmacistul Eduard Leopold Fabini.
Primar este C. Berlescu, la comanda pompierilor este adus din Bucureşti sergentul Toma Simion, grădinarul oraşului Anton Chelaru, aranjează cele două parcuri şi bulevardul Cuza, se realizează legătura dintre str. Şcolii Publice şi str. Sf .Gheorghe – peste primul şanţ al oraşului.
Se naşte Anton Bacalbaşa, publicist şi prozator, Biserica Sf. Nicolae, deja funcţiona, apare foaia mercantilă şi industrială „Anunţătorul Comerciale”, redactor – Pericle Pastelmalgioglu, iar George Baronzi, (polivalentul poet, scriitor, istoric, lincvist, publicist), ce redactase „Moş Ion”, este ales prefect.
Pe 27 aprilie, ora 11.50 are loc un cutremur, ce pricinuieşte serioase pagube, nouă epidemie de holeră, medicul spitalului este Caludi Vincente.
Pe 28 august 1865, are loc instalarea Lojii masonice „ Farul ospitalier”din Brăila, condusă de comerciantul Mihail Rodocanachi, sub obedienţa Marelui Orient al Franţei, după ce în sec. XIX au mai existat loja „Hiram” şi „Peixotto”. Anul următor, Venerabil a fost ales maestrul Anton Borghetti – comerciant italian.
Pe 1 nov. începe să funcţioneze a treia şcoală publică – Şcoala primară de băieţi nr.3, pe str. Griviţei nr.276, iar peste o lună, evidenţa actelor de stare civilă, trece de la parohiile bisericeşti la autoritatea oraşului – Primărie, care avea un birou special pentru naşteri şi căsătorii, oraşul are 29.000 de locuitori.
Dobri Voinikov iniţiază Societatea Teatrală Bulgară.
VA URMA
[the_ad id=”14977″]