În Grădina Mare şi pe terasa Hotelului Frances, cânta fanfara condusă de Leopold Hans Kern, se surpă plafonul sălii de cazinou a imobilului „Rally” în luna octombrie, propietarii Ianache şi George Rally demarând ample lucrări de consolidare, lucrări dirijate de arhitectul P.A.Taba.
Cele cinci clădiri de pe strada Laterală (Dorobanţi), destinate pentru bariere, erau terminate. Proiectul a fost al arhitectului Carol Rogusky, sub supravegherea ing. arh. P.A.Tobai.
În oraş trăiesc 800 de familii de bulgari.
1873
Tipografia româno-bulgară, tipăreşte ziarul „Poşta Brăilei”, iar în tipografia lui Pericle Pestelmagioglu, periodicul „Lanterna”, primul volum de versuri „Versi” al poetului Arturo Graf Apar, două foi umoristice „Parola” şi „Puricele” şi gazeta economică bisăptămânală „Observatorul” (în total 4 publicaţii).
Gimnaziul „Carol I „, devine „Gimnaziul comunal”.
În Lacu Sărat, comerciantul Ilie Oprea şi Toma Ilie, construiesc barăci în jurul lacului pentru efectuarea de băi reci, după doi ani, împreună cu hagiul Ionescu Botezatu, vor amenajează cabine pentru băi calde.
Cunoscut cu multe vaduri, toate ducând spre Dunăre, denumirea de primul vad comercial al Ţării Româneşti era la Brăila. Vadurile erau : Lânăriei (str. Franceză), Spitalului, lângă depozitul de lemne (azi Spitalul „Sf. Pantelimon”, Budurului, începea din str. Mormintelor (dispărută azi), în dreptul Fântânii arteziene, Sacagiilor sau vadul lui Petrescu (str. Danubiului)după numele col C. Petrescu
(fost prefect), care locuia la nr. 8. Apa se lua din Dunăre, sacagii urcând pe această stradă spre oraş. Într-o saca fuge şi A.I. Cuza în 1848, după ce a stat ascut noaptea la consulul englez C. Cuningham. Vadul Piţipiului (fostă str. Portului sau calea Dobrogei (pe aici coboară trupele în 14 nov. 1878 spre Dobrogea), propunerea de Calea Virtutea Militară nu a fost aprobat, azi (Împăratul Traian ) – purta numele Cazinului Piţipiu (pe locul Flotilei Fluviale de azi), Călugărului sau Vadul lui Avasiotti, propietarul de la nr. 2, viitor Belvedere.
Vadul Schelei, lângă Grădina Publică, Vadul cazarmii din str. Militară (azi maidan), Vadul Pontonierilor sau Sergent Tătaru din str. Militară la dreapta morii Lichiardopol, Vadul Carantinei sau Rizeriei, prelungirea str. Unirii, pe lângă Penitenciar, Vadul Olangeriei, din Comorofca spre port, Vadul Catagaţei, între cele două cărămidării, sinonim cu situl arheologic din Brăiliţa Vadul Ghecetului (dela turcescul ghiced = strajă), Vadul Baldovineşti. Astăzi figurează doar 4 vaduri.
1874
În luna ianuarie Aneta Ştefănescu, conducător de trupă iniţiază înf unui teatru., cererea ei suna : Teatrul, ajutaţi şi înălţaţi teatrul, căci el contribuie la dezvoltarea simţămintelor nobile şi generoase,..ar fi trist ca oraşul să fie privat de o atare utilă instituţie. Pe 29 ianuarie încetează activitatea gazetei „Observatorul”, dar în septembrie apare ziarul „Urbanul” – pentru interse sociale.
Deja în port se fac observaţii privind nivelul apei Dunării la ora 8 prin instalarea unei mire hidrometrice, încep investigaţiile pentru asigurarea apei curate, filtrate în oraş.
Primar este A.L. Zerlendi
Pe 24 nov. (22 ) se naşte la Tichileşti CONSTANTIN SANDU ALDEA agronom, prozator. Face liceul în oraş, studiile agricole la Şcoala Centrală de Agricultură, (1901),la Paris şi Berlin (1906). Face cercetări la ferma Laza ( jud. Vaslui ), profesor doctor docent în ştiinţe agricoel, predă agricultura practică şi selecţia cerealelor la Şcoala centrală, din 1909 director, post din care aduce prestigiu şi autoritate
Este fondatorul ştiinţei ameliorării plantelor din România, scoate numeroase lucrări, printre care : „Ameliorarea plantelor agricole” – 1915, „Cartea plugarului” – 1907, primul tratat românesc din domeniu.
Scrie nuvele şi romane, tot cu tentă agricolă, ex. „Pe drumul Bărăganului”. Colaborează cu reviste ştiinţifice, redactor la „Semănătorul”, „România jună” etc.
Membru corespondent al Academiei – 1919, face traduceri.
Inginer agronom, cu adevărat doctor în agricultură, brăileanul nostru poartă numele unei străzi din capitală şi a Şcolii generale nr. de pe str. G-l E. grigorescu.
Moare pe 21 martie 1927, în Bucureşti
VA URMA