Morminte sarmatice descoperite în microraionul Hipodrom – oraşul Brăila.

Lângă parcul „Monument”, pe locul fostului hipodrom al oraşului a luat fiinţă un microraion format din blocuri de locuinţe, încadrat între parc , str. Dorobanţi şi cimitirul Sf. Constantin. Cu ocazia săpăturilor pentru fundaţia blocurilor, în vara anului 1967 au fost descoperite  morminte de inhumaţie din care 3 erau însoţite şi de obiecte de inventar funerar. Toate mormintele conţineau schelete în poziţia întinsă, cu braţele aşezate de-alungul corpului, fiind orientate pe direcţia este-vest(capul la est şi picioarele la vest). Scheletele au fost distruse în timpul săpăturilor, iar oasele împrăştiate, fiind păstrate numai obiectele de inventar. Descrierea o vom face la mormintele care au conţinut obiecte şi asupra cărora am putut avea şi unele date legate de poziţie şi orientare.

Mormântul nr.1 a fost descoperit pe locul unde s-a construit blocul D1. Scheletul se afla la adâncimea de 1,60 m de la suprafaţa solului actual. Inventar: în apropierea craniului erau aşezate două vase de lut ars. Unul este lucrat la roată din pastă cenuşie, de calitate superioară şi are forma de cană bitroconică cu gâtul înalt şi corpul bombat în partea centrală. Cel de-al doilea vas (de dimensiuni mai mici), este lucrat cu mâna dintr-o pastă mai puţin îngrijită de culoare gălbuie castanie, cu pete mari brune. Acest vas are în profil forma literei S, mult alungită.

Mormântul nr. 2 avea fundul gropii la adâncimea de 1,80m şi a fost descoperit în zona blocului A 7. Inventarul era format dintr-o sabie lungă de fier, aşezată în partea stângă a scheletului, cu mânerul în dreptul şoldului , iar vârful îndreptat către picioare, două vase de lut, o cataramă şi două plăcuţe lucrate din bronz.

Mormântul nr.3 a fost descoperit la adâncimea de 1,10m, pe locul unde s-a construit blocul A 9 conţinând un schelet de matur care avea depus ca ofrandă în partea stângă a craniului două vase ceramice: o cană lucrată din pastă cenuşie şi o ceaşcă de factură romană. Cana este lucrată la roata din pastă de calitate bună de culoare cenuşie deschisă şi de formă bitroconică cu corpul dezvoltat pe linia de maximă rotunzime. Vasul este prevăzut cu o singură toartă bandată, aplicată, dar spartă din vechime. Vasul ceaşcă de provenienţă romană este lucrat din pastă caolinoidă care conţine ca degresant o mare cantitate de nisip, din care cauză suprafaţa îi este aspră la pipăit.

Mormintele descoperite la Hipodrom fiind distanţate între ele, cu excepţia mormântului nr. 3 şi nr. 4 care erau situate la o distanţă de 1,60m unul de altul, dovedesc că nu este vorba de un cimitir prea bogat în morminte. Numărul redus al mormintelor, poziţia şi orientarea scheletelor, dar mai ales inventarul funerar permit să le atribuim populaţiei sarmatice.Din punct de vedere cronologic, mormintele sarmatice de la Hipodrom- Brăila, pot fi datate la sfârşitul secolului al II-lea începutul secolului III e.n. Sarmaţii au venit pe teritoriul patriei noastre din stepele nord pontice, în mai multe valuri, începând cu sfârşitul secolului II până în a doua jumătate a secolului III e.n. Principala lor ocupaţie era păstoritul, pendulând cu turmele de vite în regiunile învecinate în căutarea de noi păşuni. atât sarmaţii veniţi mai timpuriu, cum sunt cei din mormintele de la Brăila şi care stabilesc contacte sigure cu populaţia băştinaşă, cât şi cei veniţi ulterior, nasc o adevărată criză politico-economică, cauzată de carpii de pe teritoriul actual al Moldovei.