Tabloul mişcării navelor în anul 1935 [1] :
¤ Nave fluviale intrate 4296 ( 3224 româneşti, 1072 străine – 336 greceşti, 159 austriece, 135 franceze, 110 iugoslave, 85 ungureşti etc. )
¤ Nave maritime intrate 234 ( 33 rom., 201 străine – 63 greceşti, 61 italiene, 23 germane, 21 englezeşti, 14 egiptene etc.). Ponderea mărfurilor :
¤ Marfă intrată în port cu nave fluviale : 1 milion tone piatră, 625.ooo tone lemn brut, 300.000 tone metale
¤ Marfă intrată în port cu nave maritime : 145.000 tone cereale, 250.000 metale
¤ Marfă ieşită cu nave fluviale : 330.000 tone piatră, 33.000 tone lemn, 5400 tone alimente
¤ Marfă ieşită cu nave maritime : 136.000 tone cereale, 30.000 tone lemn, 20.000 tone alimente
¤ Pasageri, debarcaţi – 68.200, îmbarcaţi – 69.000
Cheul avea lungime de: 1400 ml – pentru traficul fluvial, 800 ml pentru cel maritim, platforma pavata = 222.000 mp / nepavată = 130.000 mp, 7 dane maritime, 3 dane pasageri, 8 dane fluviale, în Docuri, cheu de 1100 ml, suprafaţă platforme = 121.000 mp, lungime rambleu neperial = 2000 ml
În iarna anului 1938, se aflau la iernat în bazinul portului : 14 nave de servitute, 14 nave grănicereşti, 11 nave SRD, 7 nave NRF, 16 nave ale Serviciului Hidraulic, 5 nave ale Pescăriei, 38 nave particulare, portul avea la dispoziţie 29 de elevatoare ( 8 româneşti, 4 propietatea SRD şi 2 ale PCA ),.
În oraş funcţionau 52 de şcoli, 8 licee, se editau 22 de publicaţii, iar în port activau 3 societăţi de navigaţie fluvială – NFR (din 1895), SFND (Societe Francaise de Navigation Danubienne, din 1921) şi SRD (din 1914), îşi desfăşurau activitatea agenţiile de navigaţie : Agenţiile de Vapoare Unite SAR ( din 1933 ), Agenţia SMR ( 1895 ), George Besi & Fii, Gottarno SAR ( 1857, cea mai veche ), Intercontinentala Maritima SAR, Agenţia companiei Achille Lauro – Napoli, Theodoridi SAR ( 1900 ), A. Dracoulis, Watson & Youell, F. Bartha & co, George Kiriakides, G.Z. Troianos, Agenţia liniei Embiricos şi 4 agenţii fluviale româneşti.
Actele de Stat ajungeau să fie aplicate până la ultiml marinar. La Constituţia din martie 1938 se depune Jurământul de credinţă şi Jurământul Marinarului. Astfel, în faţa căpitanului de port Verbiceanu Ştefan s-au depus peste 600 de jurăminte din toate porturile fluviale[2].
Pe 8 mai 1940 se înfiinţează Ş.N. „România” – Societate Anonimă Română[3] ( transformată în societatea „România” – director Aristide Ştefănescu, amplasat pe teritoriul comunei Radu Negru, str. Principele Nicolae nr. 5, cu 65 de lucrători, maistru şi inginer naval). Şantierul a luat în exploatare atelierul lui M.S. Mihăilescu, pe un teren de 8000 mp, pe malul Dunării, folosibil drept cală seacă pentru reparat nave.
Evidenţa se ţinea zilnic la vamă – registrul 1 A /1916-1940 cuprinde 2100 declaraţii vamale, majoritatea de export, iar registrul 1 B – contravenţiuni pentru contrabandă. Dintre mărfurile tarifate : ţigări străine sau foiţe, conserve peşte, stofe, fasole, ciorapi.
Deja în anul 1942 se aplica ordinul confidenţial în care erau exceptate de la control unităţile germane ( sau vor fi „efectuate cu mult tact” ).
VA URMA
[1] Dosar Căpitănie nr. 5 / 1936
[2] Dosar Căpitănia Brăila nr. 2 A /1939
[3] Încrisă la camera de Comerţ pe 24 ian. 1940