În anul 1989, activitatea portului mergea din plin, navele operau la:
¤ Danele I,II,IV aval de Pescărie, cheu pereat, L = 425 m pentru acostarea navelor maritime
¤ Dane maritime pentru laminate şi lemn, cheu pereat, L = 220 m, adâncimea apei max. 8 m (km 170)
¤ Dane de acostare km. 171,5-172 aparţinând municipiului, amenajate cu spaţii de agrement, cheu pereat , L = 1000 m, ad. Apă 6-6,5 m. Pe apă zonă de aşteptare-ancorare pentru convoaie, nave maritime
¤ Dane pasageri ( km. 171), L = 400 m, ad. 6-6,58 m, 3 pontoane, cheu pereat
¤ Dana III-VI, cheu pereat L = 580 m, ad. Max. 8 m., pentru nave maritime, încărcare macaraşle plutitoare sau bigile navelor
¤ Dane VI-IX, Docuri-bazin (km. 169,8), cheu pereat, L = 250 m, 3 macarale de cheu, pentru nave fluviale (descărcare piatră).
¤ Dana XI-XV, nave maritime, cheu vertical, L = 4000 m, pentru cereale şi mărfuri generale, în latura estică a bazinului, 3 macarale ( 16 tone), 7 macarale de 5 tone, 2 instalaţii încărcare-descărcare cereale.
¤ Dana XVIII maritimă la Dunăre (km. 169,5) aval de bazin, L = 110 m. pentru animale vii
¤ Dana XIX destinată bunkerajului în dreptul staţiei petroliere, L = 100 m
În total 1695 ml de cheu cu 15 dane ( 9 dane maritime, front operare – 800 ml plus zona „Băi”, loc de ancoraj – 3 macarale de 5 t, macarale plutitoare.
Capacitatea de operare – 4,355 mil. tone/trafic/an, capacitate trafic fluvial – 2,060 mil. tone/trafic/an. Total capacitate portuară – 4,855 mil. tone/trafic/an. În zona Docuri:
¤ Danele X şi XVI în Docuri – latura sud şi nord, L = 300 m, acostare nave de serviciu şi tehnice.
¤ Dana V-XVII Bazin, suprafaţa acvatoriu – 10 ha ( L = 550 m, adâncime intare sub etiaj – 8 m)
¤ Poliţia de frontieră, L = 200 m
¤ Front dane neoperative – 10 dane, L = 230 m, Dana Pescărie, L = 60 m
După anul 1990, Brăila îşi putea reveni, toate erau în apropiere – piatră, lemn, petrol, peşte, legume, hârtie, carton, chibrituri, şantier naval, laminate, excavatoare – mărfuri ce puteau pleca pe cel mai ieftin traseu, acela al apei.
Oraşul are acum mai mult trecut, dar poate şi viitor, pentru că portul este tot acolo, Dunărea este tot maritimă, cheurile şi drumurile încă se menţin.
Una din emblemele portului a fost şi a rămas – Moara Violattos , pe care a rămas sloganul „…..Şi Poporul”, clădire cu 6 nivele şi cu vestitul turn, pe care unii temerari l-au escaladat pe scara exterioară.
Prin port trec 170 nave maritime şi 2560 fluviale (1990), pe 6 febr. 1991 Brăila se înfrăţeşte cu portul Volos din Grecia, se constituie Fundaţia pentru reconstrucţia ecologică a Dunării de Jos.
Comenzile pentru şantierul naval sunt : 10 cargouri şi 12 barje.
În clădirea Gării Fluviale funcţionau – birourile secţiei exploatare flotă maritimă Navrom, contabilitatea, casieria, sala de aşteptare, încăperile închiriate agenţiilor străine – SDP (sovietică), Mahart (maghiară), CGPD (cehoslovacă). La etaj – Căpitănia, Ragistrul naval şi staţia radio.
VA URMA