Dumnezeu a trimis pe pământul acesta pe unicul Său Fiu Iisus Hristis, pentru a salva omenirea de la păcat și veșnică pierzare. Venirea Lui pe pământ a deschis o nouă eră în istoria omenirii. Sistemul nostru cronologic începe odată cu nașterea lui Iisus Hristos. Istoria venirii lui pe lume este pe drept cuvânt miraculoasă. Iisus, Fiul Creatorului și a întregului univers, s-a născut într-o iesle sărăcăcioasă. Temându-se ca nu cumva Iisus să-i ia locul atunci când va crește, regele Irod hotărâ să-L găsească și să îl omoare.
Dar să o luăm de la început. În orășelul Nazaret din nordul Israelului trăia o tânără numită Maria, o fecioară cu inima curată și iubitoare de Dumnezeu. Într-o bună zi i se arătă îngerul Gavriil, trimisul Domnului, și-i vorbi astfel :
– Bucură-te , Fecioară Marie, cea plină de har! Domnul este cu tine. Binecuvântată ești între femei!
Tulburată de cuvintele îngerului, Maria nu știa ce să creadă, dar Gavriil o liniști, spunându-i:
– Nu-ți fie teamă, Marie, căci ai aflat har de la Dumnezeu…Și vei naște un fiu pe care-l vei numei Iisus. El va fi mare și se va numi Fiul Celui Peaînalt și Domnul Dumnezeu îi va da tronul tatălui Său David. El va domni peste țara lui Iacov în veci și împărăția Lui va avea sfârșit.
Pe atunci Maria era logodită cu un bărbat evlavios, pe nume Iosif. Tânăra fată îl întreabă pe îngerul Gavriil :
– Dar cum e cu putință, când eu sunt fecioară?
Și trimisul Domnului îi răspunse :
– Duhul Sfânt va pogorâ asupra ta și Puterea Celui Preaînalt te va învălui. De aceea Sfântul prunc ce se va naște din tine se va numi Fiul lui Dumnezeu.
– Sunt roaba Domnului, zise Maria. Împlinească-se deci tot ce mi-ai spus până acum!
Și îngerul plecă de lângă ea.
Aflând că Maria așteaptă un copil, Iosif hotărâ să se despartă de ea, dar îngerul Domnului i se arătă în vis și-i spuse :
– Iosif, fiul lui David, nu te teme să o iei de soție pe Maria, căci pruncul zămislit în ea este de la Duhul Sfânt. Ea va naște un Fiu, pe care Îl vei numi Iisus, căci El îi va mântui pe oameni de păcatele lor.
Maria era în așteptarea primului ei copil, când cezarul roman August emise un decret, prin care toți supușii din împărăția sa trebuiau să se întoarcă la locurile de origine, în vederea unui recensământ. Fiind din familia lui David, care domnise în Israel cu o mie de ani înaintea nașterii lui Iisus, Iosif trebui să plece împreună cu Maria la Betleem, vatra strămoșească a împăratului.
Și astfel Iosif și Maria purceseră din Nazaret într-o lungă și istovitoare călătorie. Până la Betleem aveau de străbătut 
mai bine de două sute de kilometri. Pe atunci nu existau trenuri, nici automobile, și o asemenea călătorie dura câteva zile. Nazaretul este o localitate din nordul Israelului, în Galileea, în timp ce Betleemul se află la sud în Iudeea. Drumul din Galileea în Iudeea trecea prin Samaria. Dar atât Samaria, cât și Iudeea, erau regiuni muntoase foarte greu de străbătut.
În cele din urmă Iosif și Maria ajunseseră noaptea târziu la Betleem. În hanul plin de lume sosită pentru recensământ nu se găsi loc pentru ei. Cei doi bătură pe la ușile oamenilor, dar toate casele erau ocupate. În cele din urmă fuseseră nevoiți să-și găsească adăpost într-un staul de vite. Tocmai atunci îi veni și Mariei timpul să nască.
„Și aduse pe lume un fiu, Primul ei născut, și-l înfășară în scutece și-l culcară într-o iesle”, citim din Evanghelie. După o veche legendă staulul se afla într-o peșteră. Până astăzi păstorii din acele ținuturi folosesc asemena peșterii drept adăpost pentru turmele lor.
Sursa : Biblia pentru copii