Preocupări pentru instituţionalizarea unui sistem de asigurare a sănătăţii publice vor fi existând la Brăila încă din perioada de raia turcească, dacă se ştia de Carantina, primul aşezământ spitalicesc, care intră sub jurisdicţie românească, după pacea de la Adrianopol din 1829. Pe la 1832 se ştia de un spital rusesc de campanie, de alt spital, tot militar, şi chiar de încercări de amenajare sau de construire a unui spital al Comunităţii evreieşti.
Cert este că, pe la 1841, funcţiona la Brăila un spital, condus de medicul Epaminonda Iorgandopol, aprovizionat cu medicamente de la farmacia La aquila română a lui Constantin Hepites. Piatra de temelie a primului spital construit după sistemele nou utilizate în Europa s-a pus în 1884, iar locul a fost ales… aerisit, uscat şi cu deschidere spre Dunăre… cu faţada spre actuala Calea Călăraşilor iar, doi ani mai târziu, în 1886, a fost dat în folosinţă Spitalul Comunal, care a funcţionat la început… numai cu 70 de paturi şi este în funcţiune şi astăzi. În 1889 Spitalul Comunal avea doar o secţie medico – chirurgicală, deservită de doctor I. Butărăscu, medic primar, doctor P.R. Petzalis, medic secundar, înlocuit în 1890, prin concurs, de medicul şi farmacistul Mina Minovici. Cu timpul, personalul medical se extinde, cu doctor G. Iovitz şi I. Aslan iar din 1905 pe statele de plată apare numele unei doctoriţe, Maria Florescu…ale cărei obligaţii la serviciu erau consultaţiile la femei. Saltul economic al portului dunărean, creşterea spectaculoasă a populaţiei şi dezvoltarea edilitară presupuneau şi o impetuoasă dezvoltare a sistemului sanitar orăşenesc. Instituţiile spitaliceşti se lărgesc şi se specializează, numărul medicilor creşte şi creşte şi prestigiul multora dintre cei care rostiseră solemn jurământul lui Hipocrate. Mulţi dintre medicii brăileni celebri au intrat în legendă şi s-au perpetuat până în zilele noastre: doctor Victor Dumitriu, cunoscut pentru destoinicia sa, pentru severitatea… profesională şi, mai ales, pentru altruismul său, pentru ajutorarea celor săraci, cărora le plătea uneori şi medicamentele; doctor Gherlac, cunoscut şi peste hotare pentru performanţele sale chirurgicale, doctor Nicolae Robitu, celebru şi pentru că, la Canal, condamnat politic, a operat cu succes folosindu-se doar de un blacheu de bocanc ascuţit prin frecare şi dezinfectat prin foc.
Doctor Vasile Demetrescu – Brăila completează autoritar prin competenţă, probitate ştiinţifică ori implicare socială şi culturală diversă galeria figurilor ilustrate ale medicinei româneşti şi brăilene în egală măsură. Doctor în ştiinţe medicale în 1902, medicul Vasile Demetrescu – Brăila va fi o prezenţă notabilă în viaţa sanitară a Brăilei până la moartea sa în 1941 dar şi cu o prodigioasă activitate socială, culturală, politică şi patriotică. Biografia sa spectaculoasă îl arată ca pe un talentat publicist la România rurală, gazetă studenţească, la revista Spitalul, La Roumanie şi L’homme libre din Paris dar şi cu înclinaţii artistice spre portretul cultural, în bronz: Nicolae Bălcescu, I. G. Duca, Take Ionescu, I.C.Brătianu. Se implică civic în sprijinirea vieţii medicale a Brăilei, pentru că este Preşedintele Colegiului Medicilor, între 1931 – 1940 şi Medic Şef al Asigurărilor Sociale între 1934 – 1938. Doctor Vasile Demetrescu a avut şi vocaţie de lider politic, încă din timpul facultăţii, deoarece militeză pentru independenţă şi apoi pentru întregirea României ca preşedinte al Consiliului Naţional Studenţesc (1895 – 1899), apoi ca deputat în Parlamentul Ţării, între 1912 – 1922. Patriot înflăcărat, doctorul Vasile Demetrescu a luptat pe frontul dobrogean în primul război mondial şi, pentru bravura sa a fost decorat cu Steaua României, cu panglica de Virtute Militară. Face parte din delegaţia parlamentară, care sprijină în 1917 – 1918 cauza întregirii neamului românesc în demersurile de la Paris, iar guvernul francez îl decorează cu Ordinul de Onoare, în grad de ofiţer.
Prin Hotărârea Consiliului Local Municipal Nr.143 din 27 noiembrie 1997, doctorul Vasile Demetrescu este declarat – post- mortem – Cetăţean de Onoare al Brăilei.
Sursa: „Cetăţeni de Onoare ai Brăilei” Dumitru Anghel