Se spune că speranța moare ultima.
În mitologia greacă se spune că atunci când Prometeu l-a imitat pe Zeus creând oameni perfecți din lut și dându-le apoi viață, Zeus s-a simțit jignit și a dorit să se răzbune. Astfel, l-a pus pe Hefaistos să creeze o cutie în care zeii au pus toate relele din lume.
Singura care s-a deosebit de ceilalți zei a fost Atena – zeița înțelepciunii – care a pus în cutie speranța.
Zeus i-a dăruit-o lui Prometeu pe Pandora ca și soție împreună cu acea cutie (de unde și numele de Cutia Pandorei). Prometeu a refuzat să primească darul însă fratele său a deschis cutia eliberând toate relele și s-a grăbit apoi să închidă capacul, speriat, fără să observe însă că pe fundul cutiei rămăsese speranța.
“Lumea are nevoie de speranță ca de lumină.” – Dimitrie Bolintineanu
[the_ad id=”12306″]
[the_ad id=”11703″]
