Această biserică a fost atestată documentar în anul 1820, fiind menţionată data de pe un penticostariu al bisericii Blaj, în 1808: „A Sfântului Spiridon şi am scris eu preot Demitri, 1820, Mart.4”.
Biserica a existat până la mijlocul secolului trecut la intersecţia Bulevardul Independenţei, cu Strada Călăraşilor unde se află astăzi Palatul Telefoanelor.
Biserica a fost sfinţită de părintele Teofilact în anul 1842, cu împuternicirea Episcopiei de la Buzău, de care depindea atunci Brăila.
Deasupra uşii de la intrarea în biserică se găsea o placă memorială cu următoarea inscripţie din care menţionez:”Această sfântă şi dumnezeiască bisrică cu patronajul „Sf. Spiridon” s-a fondat (este vorba de repararea sa) în anul 1841 în zilele prea înaltului domn Alexandru Dimitrie Ghica V.V. cu binecuvântarea iubitorului de Dumnezeu, Episcop de Buzău D.D. Chesariu şi s-a terminat în 1842 prin stăruinţa şi ajutorul Dlui Mihail Chiriachu şi preotului Dragomir. „La anul 1865 1866 s-a reparat şi s-a zugrăvit sun domnia lui Alexandru Ioan I şi Carol I şi sub păstoria prea Sfântului Episcop de Izmail D.D. Melhisedeee cu fondurile bisericii şi sub supravegherea D-lui Theodor Chiriac, epitropul acestui sfânt locaş”.
După cum se observă au fost cel puţin două reparaţii în aproape jumătate de secol (1826-1866), ceea ce denotă că biserica nu avea o construcţie solidă. În curtea sa, era un monument de marmoră care avea sculptată următoarea inscripţie:„A la memoire du Colonel et Chevalier Arnold Iacobson, gouverner dIbrăila”.
Nu se ştie dacă fostul guvernator era înmormântat în curtea bisericii sau monumentul funerar a fost adus din cimitirul aflat în apropiere.
Demn de menţionat este faptul că biserica dispunea de o avere de 60 000 de lei, de o suprafaţă de teren în comuna Roşiori de 5 hectare, cât şi de patru imobile în Brăila. Serviciul religios era efectuat de 3 preoţi şi un dascăl. În anul 1963, autorităţile locale, ale fostului regim comunist au hotărât, demolarea bisericii sub pretextul sistematizării zonei. În realitate aceasta a fost sistematizată un deceniu mai târziu.
Sursa : „Bisericile Brăilei ” Dr. Ionel Ştefan Alexandru