Aşezarea era constituită , avea 10 hectare (1 km. lungime pe terasa înaltă a Dunării ) şi evoluează datorită comerţului ce s-a desfăşurat prin reglementările autorităţilor ; mare centru piscicol, de unde pleacă corăbii pline cu morun, crap sau somn.
Se pare că cea mai veche menţiune a târgului, ar fi lucrarea călătorilor şi navigatorilor Libro del conoscimiento („Cartea cunoaşterii”), în limba spaniolă, scrisă pe la 1350, care aminteşte de portul Drinago , ulterior Brillago. O altă menţiune documentară este Salvconductul – acordat de regele Ludovic I al Ungariei, la 28 ianuarie 1358, prin care le era asigurat braşovenilor, dreptul de a circula cu mărfuri, pe fâşia de teritoriu cuprinsă între cursurile râurilor estice, de la vărsarea Ialomiţei la Siret (Târgul de Floci la Brayla ) – ce era chemată în curând la o aşa puternică dezvoltare. Drumul duce la Dunăre, spre satul de pescari cu larg viitor al unui Brăilă.
Prin 1360, schimburile dintre braşoveni şi negustorii genovezi, fac ca târgul portuar să fie un loc important – exceptat de la obligaţia plăţii îndatoririlor vamale, de către supuşii maghiari, aici existând magazii, hamali şi viaţă de mic port datorită poziţiei geografice.
BRĂILA – reprezintă unul din cele mai vechi centre urbane medievale din regiunea Dunării de Jos, zonă vecină cu Dobrogea, altă zonă favorabilă apariţiei şi dezvoltării centrelor urbane. Apar primele mici ambarcaţiuni cu pânze, se formează micul port, pe care genovezul Antonio de Ponzo nu l-a identificat, dar comercianţii vorbesc în Europa de Braylam, Brigala sau Brillago.
În 20 ianuarie 1368, domnul Ţării Româneşti – Vladislav I Vlaicu, dă privilegiu comercial braşovenilor, amintind de …. privilegiile avute de ei demult pentru drumul Brăilei.
Tratatul de comerţ – acorda avantaje negustorilor transilvăneni ( din Sibiu şi Braşov ), pentru ca târgul să prospere prin desfacerea aici a mărfurilor, regimul creat noului port dădea un impuls dezvoltării zonei.
Documentul nu reprezintă certificatul de naştere al aşezării, ci actul de atestare al maturităţii locului, acesta se află la Braşov şi se prezintă astfel :
Quod universi mercatores de Brasso et eius distritu per quamlibei viam terre nostre transalpine, excepta Brajlau, ad regna extranea transeuntes de rebus suis mercimonialibus tontummodo duo tricessima unum sci licet transeundo, et alterum redeundo nobis saluere dedebunt…
„Că toţi neguţătorii din Braşov şi din împrejurimile acestuia, trecând spre ţinuturi străine pe oricare drum al ţării noastre de dincolo de munţi, în afară de Brăilă, trebuie să plătească negreşit din mărfurile lor a 32-a parte, una la ducere şi alta la întoarcere”.
Ca debuşeu pontic, portul suscită apoi orientare spre sine a mai multor căi comerciale terestre, numite „drumul Brăilei”, apoi calea spre atât de remuneratul comerţ al Mării Negre, unde se întâlneau mărfurile Orientului cu cele aduse din Occident.
VA URMA