BRĂILA LA ANUL 1400
Bavarezul Hans Schiltberger, ajunge în zonă, după înfrângerea creştinilor la Nicopole (septembrie 1396), trecând prin târgul Uebereyl, „port la Dunăre şi loc unde vin mulţime de galere şi de caice, corăbii şi mai mari şi mai mici din păgânătate ”.
Mircea cel Bătrân, confirmă la 1406 Tratatul de comerţ cu negustorii poloni şi lituanieni, iar cu braşovenii la 6 august 1413 ; aceştia pot veni în marele centru pescăresc Brăilă cu mărfuri. Şi domnul Moldovei – Alexandru cel Bun, acordă tratat de comerţ liovenilor la 8 octombrie 1407 şi o autorizaţie negustorilor din Lemberg, pentru peşte, care plăteau „18 ducaţi de majă ( 100 de ocale ), adică un perper (monedă bizantină de aur) la vama Brăilei”.
Tratatul despre arta militară şi maşinile de război – Codex Latinus Parisinus , autor Paulus Sanctinus Ducensis ( document aflat la Biblioteca Naţională din Paris ), are în anexe o hartă, unde apare Baradigo.
În 1412, în cancelaria voievodului transilvan Ştibor, târgul apare scris în latină – Breill, comandantul flotei burgunde francezul Walerand de Wawrin scria că portul ….e plin de corăbii, galioane ce aduc marfă din păgânătate.
Apar turcii (1418), Dan al-II-lea dă liber târgoveştinilor 10 noiembrie 1424, în scrisoarea din 30 ianuarie comunica rucărenilor şi brăilenilor, iar Ştefan cel Mare acordă liovenilor libertăţi vamale (3 iulie 1460).
Tot la Brăila, se adună oştile creştine ale lui Alexandru cel Bun şi oastea polonă (1426) pentru a porni lupta împotriva turcilor, oastea ungară staţionând aici două luni.
Expediţia navală cruciată din anul 1445, trece pe aici, urcând pe Dunăre împotriva turcilor ; la fel şi armatele trimise de braşoveni, spre Chilia, cu aprobarea lui Vladislav II ( 11 aprilie 1453 ).
Anton de Rogerio, în drum spre Caffa (august 1455), acostează corabia în portul Brilagum, iar în anul 1458 amintea de … una ville appellee Brilague, situee et assise sur la bouque de la Dunue.
În anul 1459, negustorii braşoveni ce au dat sprijin lui Dan – pretendent la tronul Ţării Româneşti, sunt traşi în ţeapă la Brăila ( vreo 600 ), timp în care pescarii lipoveni sunt privilegiaţi de Ştefan pentru negoţ.
Schela se dezvoltă, târgul prosperă, „atrăgând asupră-i ba poftă de jaf, ba invidia duşmanilor”. Turci şi moldoveni deopotrivă, atacă şi ard oraşul, pentru a-l jefui sau din motive politice şi economice, poate pentru a înlătura concurentul, în comerţul Moldovei cu Levantul.
Vlad Ţepeş staţionează la Ibrail (1461), pradă malul drept, după care primeşte în solie pe Hamza bei – conducător al vânătorilor imperiali, venit după tribut – este tras în ţeapă împreună cu 30 de slujitori (eveniment povestit de Constantin Mihailovici de Ostroviţa – ienicer sârb ).
În campania lui Mahomed II (1462), împotriva lui Ţepeş, turcii trimit un corp de oaste – 120.000 luptători, aduşi cu 175 de vase, pe mare şi Dunăre, din care o parte debarcă la Brăila, chiar Sultanul stă în târg pe 29 iunie : Şahul a venit la Ibrail ( Berail ), unde a petrecut sărbătoarea, după care dă foc, primul incendiu din cele şase pe care oraşul le va suporta. 
În anul 1462, bizantinul Laonic Chalcocondil aprecia că : …. în acest oraş se făcea comerţ mai mare decât în toate oraşele ţării ; iar în lucrarea Relatione del regno d’ Ungaria al tempodive Matia (1468), se spunea că : „ la Marea cea Mare principalele oraşe valahe sunt Moncastro, Licostomo şi Bailigo”.
În hărţile nautice apărute în perioada 1467-1471, lucrate în atelierele lui Grazioso Benincasa, apare târgul Brilago, iar în hărţile lui Enrico Martello Germano din perioada 1480 – 1493, Brailano.
Tot Vladislav, printr-un hrisov către Mănăstirea Cozia, scutea de vamă cumpărăturile ei …. la toate târgurile şi la toate vadurile, de la Severin la Brăilă; lucru aplicat şi de Basarab cel Tânăr – în septembrie 1479 şi august 1480, dar şi de Radu cel Mare în iunie 1497.
Marţi, 27 februarie1470 („marţi în săptămâna brânzei”), Ştefan pradă şi arde târgul, lovindu-şi adversarul, pe Radu cel Frumos, într-un punct vital – comerţul ; s-a vărsat mult sânge, dar casele din lemn şi stuf s-au refăcut repede, vornicul Ivan, cumnatul domnitorului, avea aici punct de sprijin pentru complotul ce urma la înlăturarea lui Ştefan.
În 1491, Vlad Călugărul dă privilegiu braşovenilor pentru comerţul cu peşte, iar după pierderea Chiliei, principatul românesc de la sud de Carpaţi, rămâne în circuitul marelui comerţ al mării, Brăila devenind alternativa.
VA URMA