Minor dispărut în Brăila
Polițiștii din Brăila caută un copil, de 10 ani, din Brăila, care a plecat de la locuința de domiciliu și nu a mai revenit. Persoanele care pot oferi informaţii care să conducă la găsirea minorului sunt rugate să sune la numărul unic de urgenţă 112 ori să anunţe cea mai apropiată unitate de poliţie.
La data de 26 martie a.c., la sediul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Brăila s-a prezentat o femeie, de 31 de ani, din Brăila, care a sesizat faptul că, în ziua de 24 martie, în jurul orei 13.00, fiul ei, MIHAI VALENTIN NICUŞOR, de 10 ani, din Brăila, a venit acasă de la cursuri, după care a plecat din nou în mod voluntar de la domiciliu şi nu a mai revenit.
Din primele cercetări efectuate de poliţişti a reieșit că, anterior dispariţiei, copilul a mai plecat de la domiciliu fără ştirea mamei şi s-a întors seara, afirmând că a stat în compania unui prieten din oraș, ultima dată fiind condus la domiciliu de un echipaj de poliţie, în noaptea de 11 spre 12 martie a.c..
De asemenea, a reieșit că minorul nu s-a mai prezentat la cursuri din ziua dispariţiei şi că frecventează sălile de jocuri electronice.
Băiatul are 120 de centimetri înălţime, părul şaten, tuns scurt, ochii căprui, fără semne particulare.
La data dispariției, copilul purta o bluză maro, pantaloni vernil din material textil şi era încălţat cu papuci din gumă albaștrii.
Persoanele care pot oferi informaţii care să conducă la găsirea minorului sunt rugate să sune la numărul unic de urgenţă 112 ori să anunţe cea mai apropiată unitate de poliţie.
Sursa: Politie Comunicat de presa
PERCHEZIŢII LA PERSOANE BĂNUITE DE BRACONAJ PISCICOL
Poliţiştii din Brăila au ridicat 12 plase de pescuit deţinute ilegal şi 3 motoare pentru barcă, în urma a 4 percheziţii domiciliare, la persoane bănuite de braconaj piscicol.
La data de 26 martie a.c., poliţiştii din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Brăila au efectuat patru percheziţii în comunele Tichileşti şi Gropeni, la locuinţele a patru persoane, cu vârste cuprinse între 24 şi 53 de ani, bănuite de săvârşirea infracţiunii de braconaj piscicol.
În urma percheziţiilor, poliţiştii au ridicat 12 plase de pescuit, dintre care 9 de tip monofilament şi 3 deţinute fără autorizaţie, precum şi 3 motoare pentru bărci, pentru care cei în cauză nu aveau documente de provenienţă.
Pe numele celor patru au fost întocmite dosare penale pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere de unelte de pescuit de tip monofilament şi fără autorizaţie, conform prevederilor O.U.G. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura.
Poliţiştii continuă cercetările, pentru stabilirea întregii activităţi infracţionale.
Sursa: Poliţia Română
10 plante care purifică aerul
Dacă vreţi să aveţi aer curat în camera în care staţi şi chiar mai puţin praf, e bine să ţineţi în încăpere anumite plante. Un studiu NASA vorbeşte despre câteva plante în ghiveci care nu trebuie să lipsească din locuinţa nimănui.
Iată care sunt cele 10 plante minune care pot fi o armă împotriva poluării:
1. Iedera este de departe cea mai recomandată plantă când vine vorba de poluare. Se spune că ea poate absorbi 90% din benzen, un solvent care se găseşte frecvent în vopsea, cerneală, materiale plastice, cauciuc, detergenţi şi fum de ţigară.
2. Cactusul absoarbe gazele nocive şi generează oxigen pur. De aceea se recomandă să-l pui lângă televizor, fiindcă absoarbe undele electromagnetice, Spre deosebire de celelalte plante, cactuşii produc oxigen noaptea şi elimină monoxid de carbon ziua, aşa că şi dormitorul e un loc bun pentru ei.
3. Anthuriumul elimină amoniacul care se adună în încăperi, mai ales în bucătării.
4. Dracena acţionează împotriva compuşilor organici volatili (acetonă, etanol, benzen) eliminaţi de diferite spume folosite la fabricarea mobilei şi de picturi.
5. Crassula (arborele de jad) se spune că adună energiile negative din camere. Aşa că, dacă ştii că eşti o persoană agitată, nervoasă sau supărată, pune-ţi o Crassula în cameră şi sigur te vei linişti.
6. Crizantemele sunt bune de pus într-o cameră unde tocmai ai vopsit ceva fiindcă absoarbe vaporii.
7. Palmierul Doamnei se potriveşte de minune în bucătărie, fiindcă absoarce amoniacul prezent în produsele de curăţat vasele.
8. Filodendronul degajă o cantitate mare de vapori de apă şi umidifică astfel camerele cu aer uscat. E bine ca planta să fie ţinută în încăperile în care se află sobe.
9. Voalul miresei (Chlorophytum) absoarbe în 24 ore până la 95% din monoxidul de carbon prezent în fumul de ţigară. Nu este o plantă pretenţioasă.
10. Ficusul. Deşi este cunoscut faptul că plantele purifică aerul, puţini dintre noi ştiu însă că 
ficusul are proprietatea de a elimina formaldehida „ascunsă” în tapet, mobilă sau zugrăveală. Ficusul este cea mai bună alegere pentru locurile în care există mochetă, pentru că absoarbe compuşii organici volatili emanaţi de adezivul utilizat pentru a o lipi.
Ardei umpluţi de post
Ingrediente:
- ardei gras
- ciuperci
- orez
- zarzavat (morcov,ţelină)
- condimente
- usturoi
- bulion, sau pastă de roşii
- cartof
Preparare
Pasul 1 : Se spală ardeii şi se taie rotund în capăt pentru a se putea umple, curăţându-se în interior de seminţe. Se toacă ciupercile, se curăţă cartofii şi se taie felii subţiri.
Pasul 2 : Se căleşte în puţin ulei usturoiul adăugându-se pe rând zarzavatul, ciupercile (tăiate cubuleţe), iar când se pune orezul se pune împreună cu apă (eu am pus o cană de orez şi o cană jumătate de apă). Când fierb se adaugă bulion şi condiment (sare,piper,boia după gust). Nu se călesc până sunt gata de mâncat ci până se umflă puţin orezul.
Pasul 3 : Se umplu ardeii cu umplutura de ciuperci şi orez, dar nu 100% căci orezul se mai umflă în timpul fierberii. Se pun căpăcelele de cartofi şi se aşează în oală doar câte un rând (nu aşezaţi unul peste altul pentru că neavând carne cei de la fund se încarcă prea mult cu apă şi se înmoaie). Puteţi pune printre ei fire de mărar şi pătrunjel.
Pasul 4 : Se pun la fiert încă maxim o oră.
Poftă bună!
ORAŞUL BRĂILA ÎN RĂSTIMPUL 1829-1848
La 29 martie 1830, din însărcinarea lui Pavel Kiselev preşedinte plenipotenţiar al divanurilor Principatelor române, s-a format o comisie de delimitare a graniţei Dunării. Se reînfiinţează judeţul Brăila în două plăşi: Vădenii şi Balta. Tot atunci ia fiinţă domeniul Brăilei, ce cuprindea teritoriul fostei raiale, dar din pământuri fără stăpâni şi administrat în folosul statului.
Organizarea administrativă şi realizări edilitare
La 10 mai 1830, locotenet-colonel G.Riniev prezenta planul viitorului oraş ce prevedea un mare bulevard în formă de arc de cerc, străzi regulate,pieţe şi amplasamentele instituţiilor publice. Prin munca stăruitoare a ocârmuitorului Ioan Slătineanu, numit de Nicole Iorga „Ctitorul oraşului Brăila”. Oraşul a căpătat o arhitectură nouă, dispoziţia străzilor, unica din ţară, care se păstrează şi astăzi , dând numele acestei urbe de „uriaşul amfiteatru”. Cea mai importantă instituţie administrativă a Brăilei, cu autoritate peste oraş şi judeţ era ocârmuirea, ce a început să funcţioneze din 1831. Organul de conducere al oraşului se numea „magistrat”, compus dintr-un „prezident” şi trei „mădulari” aleşi în fiecare an. Primul prezident a fost Kir Constantin Vechil Hargi. Judecătoria Brăila a luat fiinţă în 1831, cu un personal format din: preşedinte, doi judecători şi un grefier. Primul preşedinte a fost paharnicul Matache Colceagul. Poliţia era subordonată ocârmuirii judeţului şi era condusă de un „poliţ-maister” numit mai târziu „poliţai”. Brăila dispunea de instituţii sanitare, din care un rol important l-a avut carantina (activitatea ei concretizându-se în acţiuni de prevenirea molimelor pe linia Dunării brăilene). Poşta Brăilei asigura legăturile dintre localităţile din judeţ şi din ţară, înlesnea trimiterea scrisorilor şi pachetelor , transportul cu diligenţa a pasagerilor către Bucureşti, Iaşi, Ţaringrad şi alte oraşe româneşti şi din afară.
Planul oraşului Brăila, întocmit în 1834 de căpitanul Boroczin
Populaţia
În 1828 Brăila avea aproximativ 3500 de suflete, din punct de vedere etnic, populaţia era formată în majoritate de români. Ca importanţă numerică, după români, îi menţionăm pe: turci, greci, bulgari, evrei, ruşi-lipoveni de „rit vechi”, italieni, francezi şi unguri.
Economia
Prevederile Tratatului de la Adrianopol şi ale Regulamentului Organic, îndeosebi cele privitoare la libertatea comerţului pe Dunăre şi mare, au favorizat mult dezvoltarea economiei Brăilei. Brăila devine centrul comerţului exterior al Ţării Româneşti, ca Galaţii pentru Moldova, fapt ilustrat de sporirea, în proporţii considerabile, a numărului de vase intrate în port, unele corăbii cu pânze, altele vase cu aburi.
În 1834 ia fiinţă un serviciu regulat de vapoare între Viena şi Galaţi, ce transporta atât mărfuri cât şi pasageri.
Pentru necesităţile comerciale, ia fiinţă în 1846 prima bancă la Brăila, denumită „banca pentru comerţ”. Activitatea industrială a Brailei se desfăşoară în multe ateliere meşteşugăreşti şi unele manufacturi. Meşteşugarii erau organizaţi în bresle sau isnafuri. Semnalăm câteva întreprinderi brăilene : şantierul pentru repararea vaselor al lui Gheorghe Conduri, trei abatoare şi o fabrică de fidea şi macaroane, cu instalaţii mecanice înfiinţată în 1841.
Mişcări antiotomane
Din punct de vedere politic, s-au petrecut, în răstimpul 1829-1848 şi cele trei mişcări antiotomane de la Brăila. Prima mişcare din iulie 1841 avea drept căpetenie pe căpitanul Milisav Tatici. A doua mişcare începe în 1842 sub conducerea lui G.S.Rakovski, iar în 1843 sub domnia lui Gheorghe Bibescu a izbucnit cea de-a treia mişcare.
Ioan (Iancu) Slătineanu (1795-1864), primul ocârmuitor al Brăilei
1848 În Oraşul Brăila
Ca pe întreg teritoriul românesc, flacăra revoluţiei de la 1848 a cuprins şi Brăila. Înainte de izbucnirea revoluţiei în Ţara Românească, la începutul lui aprilie, în Brăila s-a petrecut un important act istoric: salvarea de represiunea domnitorului Mihail Sturza. Din documentele şi corespondenţa vremii reiese că, la 15 aprilie , au evadat de sub escortă, la Brăila: A.I.Cuza, A.Moruzi, V.Cantacuzino, M.C.Epureanu, Z.Moldoveanu şi L.Rosetti.
La 23 iunie, domnitorul G.Bibescu este nevoit, sub presiunea maselor să semneze Constituţia. La 20 iunie-2 iulie a avut loc la Brăila, în cadrul unei mari manifestări populare, sărbătorirea Constituţiei. Printre măsurile luate de administratorul judeţului a fost şi constituirea gărzii naţionale.
Intrarea trupelor turceşti în Brăila s-a petrecut la 31 august 1848.
După ce turcii lui Rifat Paşa reaşează în Brăila vechea „ordine regulamentară” , Dimitrie Golescu a fost arestat. Comandantul turc , impresionat de curajul manifestat, îl eliberează, cu condiţia să părăsească ţara. Îmbarcat pe o navă care se pregătea să plece spre Occident, el părăseşte patria, pe care ca şi Nicolae Bălcescu, nu o va mai revedea niciodată.
Sursa : „Istoria modernă a oraşului Brăila” de Toader Buculei