vineri, august 1, 2025
Acasă Blog Pagina 200

Marşul pentru viaţă şi la Brăila !

marsul-pentru-viata-2015În perioada 18 – 25 martie în România şi Republlica Moldova va avea loc Săptămâna pentru viaţă 2015Fiecare viaţă este un dar, având ca punct culminant Marşul pentru viaţă, organizat în 21 martie.
Acest marş are ca scop promovarea unor idei de valoare şi respect pentru convieţuirea umană, cu mesajul că „Fiecare viaţă este un dar” , că fiecare persoană este unică şi are o valoare infinită, iar societatea nu are decât de câştigat în sprijinirea persoanelor cu nevoi speciale.
Ca şi în anul 2014, Asociaţia „Studenţi pentru viaţă” organizează în Bucureşti „Marşul pentru viaţă”, un eveniment de conştientizare la care participă mii de oameni.
Oraşul Brăila susţine campania şi participă împreună cu organizatorul local doamna Aurelia Cernat şi studenţii Facultăţii de Inginerie şi Agronomie Brăila.
Toţi cei care doresc să participe la acest eveniment sunt invitaţi sâmbătă, 21 martie, la orele 11:00 – 13 :00 în Parcul Monument.
Marşul este neconfesional şi APOLITIC şi prin demersul acestei campanii se înţelege transmiterea mesajului că nu solicităm interzicerea prin lege a avorturilor, ci ne propunem să conştientizăm existenţa, unicitatea şi demnitatea şi valoarea de nepreţuit a fiecărui om începând din momentul concepţiei. Să conştientizăm că diferite situaţii defavorabile, precum sarcina neaşteptată ori aflarea unui diagnostic probabil de Sindrom Down, conduc la criza de sarcină, o perioadă extrem de dificilă pentru femeia însărcinată. Să conştientizăm ca societate, necesitatea sprijinirii femeilor aflate în criză de sarcină.

Şi Brăilenii pot !!!

 

marsul_pentru-viata

Supă de fasole

Ingrediente:ciorba-de-fasole
– 200 g fasole
– 3 frunze de dafin
– 3-4 linguriţe condimente mixte
– 1/2 lingură piper
– 150 g cârnaţi afumaţi
– făină
– boia
– ulei
– 1 pahar mic de smântână
– muştar
– pătrunjel

Mod de preparare:

ciorba-de-fasole-300x200Cu o seară înainte se înmoaie fasolea în apă, iar a doua zi se pune la gătit în doi litri de apă, cu frunze de dafin şi piper. Cârnaţii tăiaţi rondele se adaugă doar când fasolea este pe jumătate înmuiată. Până ce fasolea fierbe, se pregăteşte rântaşul. Se amestecă uleiul cu 2 linguri de făină, 1 linguriţă de boia şi puţină apă. Se prepară şi o lingură de smântână cu o lingură de făină , apoi se adaugă la rântaş, după care întreg amestecul se adaugă în supă. Pătrunjelul se taie mărunt şi se lasă să fiarbă împreună cu supa.
Opţional : Se adaugă jumătate de linguriţă de muştar, înainte de a se servi.

Unde e istoria Brăilei ?

Se gândeşte cineva să scrie istoria Brăilei, oraş care din toate punctele de vedere ar merita-o ? Să nu se grăbească!

Pentru că o astfel de cercetare pretinde întâi găsirea, adunarea şi clasarea materialului, care azi, afară de o foarte scurtă epocă modernă, de la 1830 la 1860 şi, fireşte, de cel privitor la starea de lucruri din ultimele decenii, nu ne stă la îndemână.

Am văzut că unii s-au gândit la Veneţia şi la Genova, la admirabilele depozite din aceste două mari cetăţi de comerţ medieval, şi, cum român şi „bursă” sunt cele mai strâns legate, trebuia să răsară la orizont şi candidatul la un stipendiu pentru a-şi începe studiile.

Îmi pare rău că trebuie să îl deziluzionez. Cunosc de mulţi ani de zile, din tinereţă, ce se păstrează acolo. Nimic, dar absolut nimic, despre Brăila, importantă pentru noi, nu destul de importantă pentru Apus, încât să trebuiască a i se trimite galere cu steagul Sfântului Marcu sau al Sfântului Gheorghe.

Brăila să-şi păstreze deci banii pentru cercetări mai modeste, dar mai rodnice.

Profesorul-N-Iorga-la-BrailaFig. – Profesorul N. Iorga la serbările Centenarului Brăilei, împreună cu ing. Gh. T. Marinescu şi Traian Ţino

E posibil ca o urmărire stăruitoare a urmelor din trecut în tot judeţul, să aducă înainte ceva pentru anii 1400 până la 1550, când acum portul nu mai era al nostru decât ca populaţie.

Doar săpăturile, acelea ar putea scoate la iveală ceva şi din construcţiile, cât de şubrede, ale anilor anteriori instalării ienicerilor. Oricum, de la dânsele atârnă să ştim ce a fost cetatea ridicată de comandanţii şi dregătorii sultanului.

Ele pot începe şi de acum, dar pentru aceasta nu trebuie bruscat nimic, ci un om deprins cu asemenea lucrări să pornească investigaţii răbdătoare, căci va trebui timp ca să se poată spune că s-a făcut ceva serios şi util.

Din rezultatul săpăturilor s-ar putea alcătui Muzeu al Brăilei, de atâta folos şi pentru şcoli. Bunele pânze de astăzi, care ar trebui făcute accesibile oricui, n-au o legătură cu acest colţ de ţară, ci vin din daruri, mai ales oficiale.

Dar turcii, stăpânii Brăilei până la 1828, au arhive. Academia Română li ceruse ceva din hârtiile care ne privesc, şi trimiterea a fost destul de bogată. Nimic din ea nu are raport cu Brăila. Ştim însă dintr-o anchetă suedeză că avem toate registrele epocii celei mai importante, a lui Soliman cel Măreţ, deci cea mai mare parte din secolul XVI -lea.

Ruşii au gonit pe turci. Nu odată au apărut ei înaintea Brăilei. Deşi n-avem relaţii cu Sovietele, print-un cercetător străin s-ar putea orândui o astfel de anchetă.

La Viena actele prioritare la comerţul Dunării ar trebui atent scotocite. Este însă un domeniu unde încă de acum se poate începe adunarea de material.

Dar istoria e viaţa noastră a tuturor şi în toate privinţele. Orice socoteală de negustor, orice răvaş, orice însemnare pe un dos de carte, e o revelaţie de viaţă şi atârnă de istoric s-o prezinte, în  legătură cu altele, aşa cum trebuie. Până ieri, totul e „document istoric” .

Firmele să-şi caute arhiva. Familiile vechi brăilene, menţionate în cartea mea recentă, să deschidă dulapurile. Se vor mira toţi de ce se poate ieşi de acolo.”

Sursa : („Analele Brăilei”, I, 2-3, 1929,P 3-5 ) şi Iorga Nicolae „Din trecutul istoric al oraşului Brăila”

La Brăila totul este posibil !! Apă sau sânge ?

În decursul zilei de azi, 19 martie,  doamna Elena Vizireanu care locuieşte pe strada Milcov (către linia de tren) a rămas stupefiată când a văzut că din reţeaua de canalizare iese sânge şi umple străzile. Aparent vina o poartă abatorul din capătul străzii care a înfundat canalizarea, urmările fiind ca dintr-un film de groază derulat pe străzile cartierului şi in curţile oamenilor.

Cu toţii suntem oameni şi suntem supuşi greşelii, nu se sfârşeşte aici lumea dar singura întrebare care rămâne este cât timp va dura până se va rezolva situaţia şi cum se vor descurca cei din zonă cu mirosul.

Că s-a întâmplat nu are rost să mai dezbatem atât timp cât problema nu se rezolvă ! Haideţi să vedem în cât timp soluţionează autorităţile desemnate această problemă !!

canalizare-infundata

Cătălina Buzoianu

catalina buzoianu 2În cincizeci şi cinci de ani de la înfiinţarea sa la 1 aprilie 1949, Teatrul dramatic Maria Filotti a montat şi a reprezentat în premieră peste 250 de piese de teatru din dramaturgia românească şi universală, dacă ar fi să considerăm o medie de 5-6 spectacole pe stagiune. De la primul spectacol montat în stagiunea 1949 – 1950 La Ilie bun şi vesel de Ion Dămian, urmat de Cumpăna de Lucia Demetrius, Confruntarea de Tur şi Şeinin, O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale, La telefon…Taimirul! de Isaev – Galici, Poveste despre dreptate de M.Aligher, etc…, teatrul brăilean a parcurs un drum artistic care-l aşază în galeria instituţiilor de cultură de mare prestigiu din România. De la primii actori ai teatrului, şi până la cei din stagiunea aniversară, pe scena de la Maria Filotti au evoluat câteva sute de interpreţi talentaţi, mulţi dintre ei celebrităţi ale teatrului românesc. Lor li s-a adăugat, în 55 de stagiuni teatrale, câteva zeci de regizori, încadraţi ai teatrului şi Cătălina Buzoianu, care au semnat succesul spectacolului teatral cu un repertoriu din dramaturgia românească sau universală.

Regizoarea Cătălina Buzoianu a montat pe scena teatrului Maria Filotti din Brăila, în stagiunea 2001 – 2002, catalina-buzoianuMediterana şi Chira Chiralina, dramatizări ale regizoarei după Panait Istrati, spectacole în versiune franceză prin colaborarea sa cu Teatrul Toursky din Marsilia în 1999 şi spectacolul itinerant Odiseea 2001. Cătălina Buzoianu s-a născut la Brăila, 13 aprilie 1938, unde a şi învăţat clasele primare şi a absolvit liceul, apoi Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti, între 1965 – 1970, la clasa de regie a prof. Ion Olteanu, frecventând şi atelierele de creaţie ale prof. Radu Penciulescu şi David Esrig. A făcut specializări la Seminarul American M. Reinchard din Salszburg, în 1980 cu prof. Eugenio Barbo Ellen Stewart, la Institutul de Educaţie Internaţională S.U.A., cu prof. Martin Esslin şi a beneficiat de o bursă British Council – Marea Britanie. Cătălina Buzoianu a regizat spectacole la Teatrul Naţional Vasile Alecsandri din Iaşi, la Teatrul Mic şi la Teatrul Lucia catalina buzoianu 3Sturdza Bulandra şi a desfăşurat o permanentă activitate didactică, din 1975, la I.A.T.C. Bucureşti. Într-o carieră de excepţie, a pus în scenă lucrări de referinţă din literatura dramatică românească şi universală, la teatre din Bucureşti, Brăila, precum Patul lui Procust de Camil Petrescu, Scandal la Palermo de Carlo Goldoni, Mama Curaj de B.Brecht, Romeo şi Julieta de W.Shakespeare, Chira Chiralina şi Mediterana de Panait Istrati, Marlene Dietrich de Pam Giems (montare recentă, în 2004, la Teatrul Mic), sau din Europa, când în 1997, a regizat Don Quijote de la Mancha la Festivalul de Teatru din Madrid şi a iniţiat proiectul Mediterana la Teatrul Toursky din Marsilia.
Regizoarea Cătălina Buzoianu este o prezenţă notabilă la colocviile şi festivalurile teatrale internaţionale, ca la ultima participare la colocviul şi Festivalul Internaţional de la Delphi, organizat de Centrul European de la Delphi.
Pentru activitatea sa în slujba Thaliei, regizoarea Cătălina Buzoianu a fost distinsă cu premii, precum Premiul special al juriului Durham – Marea Britanie, pentru spectacolul Romea şi Julieta; Premiul Ulisse, Italia, în 1996; premiu la Festivalul Naţional de Teatru, 1997; Premiul UNITER pentru întreaga sa activitate, în 2001; decoraţia Amicus Polonia.
În paralel cu activitatea de regizor, începând din anul 1975 Cătălina Buzoianu a fost profesoară la Catedra de Regie Teatru a IATC București (azi UNATC), din 1990 ocupând și funcția de decan al Secției de Teatru. După pensionare, predă la masterat cursurile de Antropologie și de Forme alternative de teatru.
Prin Hotărârea Consilului Local Municipal Nr. 34 din 26 aprilie 1996, regizoarea Buzoianu Cătălina a primit titlul de Cetăţean de Onoare al Brăilei.

Sărutul mâinii şi alte reguli din codul bunelor maniere

„Omul nu poate ajunge om, decât prin educaţie”. (Kant)

Oamenii au obiceiuri bune şi rele. Cum obişnuinţa este a doua noastră natură, obiceiurile sunt foarte importante, atât pentru noi cât şi pentru cei din jur. Dar.. bunele obiceiuri respectate cu stricteţe ar face dintr-un om un sfânt şi dintr-o societate reală o lume utopică.

„Educaţia este ceea ce supravieţuieşte după ce tot ce a fost învăţat, a fost uitat”. (B.F. Skinner)

Cum arată şi cum se poartă un om manierat?

1. Mai mult săpun, mai puţin parfum..

dus_69506900Nimic nu este mai plăcut decât sentimentul că aspectul nostru atrage şi reţine privirea celorlalţi. Cremele, loţiunile, spayurile deodorante, coloniile au devenit indispensabile toaletei zilnice, dar ele nu pot înlocui, în nici un caz baia şi duşul. Lipsa de timp nu este o scuză pentru dinţii cariaţi, pentru mainile şi picioarele neîngrijite sau pentru un păr lăsat în dezordine. Cel care crede că nu trebuie să fie „natural” şi că aspectul exterior nu contează, dovedeşte cel mult că bunul simţ îi este la fel de străin ca periile de păr, dinţi, unghii.

Lipsa de respect faţă de ceilalţi atinge însă apogeul atunci când neglijenţa vestimentară şi murdăria se ascund sub parfumui tari. Apa de toaletă nu le este însă permisă decât celor care întâi s-au spălat cu grijă.

2. Cum ne mişcăm?

Niciodată nu vom arăta cu degetul un obiect sau o persoană.

Este agasantă mania unora de a-şi trosni degetele sau de a-şi roti podul palmei la nesfârşit.

Foloseşte scobitoarea doar când eşti singur, nu în timpul unei mese festive.

Când tuşeşti sau caşti pui mâna la gură. Fiecare ştie acest lucru, dar din nefericire nu toată lumea o face! Dar atunci când râzi nu duce mâna la gură.

3. Salutul verbal. Strângerea mâinii. Sărutul mâinii.

Există persoane pe care le cunoaştem din vedere şi cărora timp de decenii le adresăm un salut prin înclinarea capului, fără să pronunţăm nici un cuvânt. Dacâ întâlnim rude, prieteni sau cunoştinţe vom schimba un „Bună ziua!”, urmat de Doamnă su Domnule dacă persoana nu este cineva obişnuit sau foarte apropiat.

Strângerea mâinii se practică mai ales când cele două persoane se strangere-de-mainiîntâlnesc şi urmează să poarte o conversaţie. Să saluţi pe cineva prin strângere de mână e un semn de mare stimă.  Cel care întinde primul mâna este doamna, persoana mai în vârstă sau superiorul.

Ce trebuie să ştim despre sărutul mâinii?

În general numai femeilor respectabile li se sărută mâna, dar nu în aer liber sau pe stradă ci doar în casă.  Sărutul mâinii pe o mănuşă este o mare gafă. Doamna întinde mâna spre domnul care o salută, domnul se apleacă uşor pentru a o atinge cu buzele sau a se preface că o atinge.

Din punct de vedere al bunei cuviinţe, sărutul şi îmbrăţişarea sunt interzise în public.

4. Cum să ne adresăm doamnelor în societate?

Ea împarte cu bărbatul datoria de a asigura existenţa familiei, datorie de care se achită cu multă inteligenţă, spirit încrezător şi mult farmec. În acelaşi timp femeia a devenit o persoană publică.

În viaţa socială şi de afaceri se întâlnesc femei şi bărbaţi de vârste diferite. „Fete bătrâne” de altădată sunt personaje de roman. Astăzi, ele sunt redactori, asistente sociale, medici sau femei de afaceri şi duc o viaţă plină. Unei asemenea femei nu îi poţi refuza titlul de Doamnă. Este de la sine înţeles că dacă interlocutoarea dumneavoastră este medic, îi veţi spune „Doamna doctor”. Corect este deci să te adresezi cu: doamna director, doamna redactor, doamna doctor, doamna ingineră, doamna profesor şi nu cu doamna redactoare, profesoară etc.

5. Cui şi când putem spune „TU”?

Beautiful Couple Man and Woman Having Drink At Cafe Poate nu este alt moment în viaţa noastră mai drag ca cel al primului  „tu” rostit de prima noastră iubire. Tu şi dumneavoastră poate fi frontiera dintre o simplă cunoştinţă şi o caldă prietenie.

Tutuirea nu se face decât când eşti sigur că este binevenită.

Tutuirea se face de către cel mai învârstă, de către superior şi de către doamnă-domnul.

La vârste apropiate, la cei din medii sociale asemănătoare, cu acelaşi grad de cultură este chiar ridicol să spunem mereu „dumneavoastră”.

În mod greşit se crede că dânsul, dânsa, dânşii sunt pronume de politeţe iar el, ea, ei sunt forme ireverenţioase. Se va spune : „Am vorbit cu domnul director. El mi-a spus să revin” şi nu „Dânsul mi-a spus să revin”.

 

 

 

 

10 celebrităţi în adolescenţă, le recunoşti?

0

„Adolescenţa, ca şi pojarul, e una dintre bolile pe care un bărbat ar trebui să le aibă cât e tânăr şi să scape de ele pentru că odată ajuns la maturitate să poată fi serios. ” – P.G. Wodehouse

Alteța Sa Regală Principele Radu se va afla mâine 19 martie, la Brăila

Alteța Sa Regală Principele Radu se va afla mâine, 19 martie 2015, într-o vizită publică la Brăila, între orele 15.00 – 18.00. După vizita de la Muzeul Brăilei, avem onoarea să-l primim la Biblioteca Județeană la ora 17.00. Cu această ocazie s-a organizat o expoziție cu Cărțile Regale din colecțiile Bibliotecii.

Vă așteptăm!

10930901_1016872541674929_5935156893240765169_n