miercuri, iulie 30, 2025
Acasă Blog Pagina 203

A doua sesiune a schimbului de experienţă în domeniul agriculturii

Cea de a doua sesiune de schimb de experienţe în domeniul agriculturii a avut loc pe data de 11 martie 2015 la sediul Câminului pentru Persoane Vârstnice „Sf. Ap. Petru şi Pavel” din Brăila .

Evenimentul s-a desfăşurat în cadrul unui plan de lucru:

1. Deschiderea evenimentului, prezentată de parteneri.

2. Un joc de animare a grupului: „Comoara din oameni” organizat de Elisabeta Drăghici. În cadrul jocului tinerii şi vârstnicii au făcut schimb de impresii pe diferite teme primite de fiecare în parte.

3. O viaţă în agricultură- moment în care domnii Dragomir Niculaie, , Mircea Ion şi Pal Anton le-au împărtăşit studenţilor o mică parte din felul în care se desfăşura agricultura înainte de apariţia tehnologiei moderne.

4. Specialiştii de azi– o enumerare a profesiunilor de astăzi în domeniul agriculturii de doamna Luxiţa Rîşnoveanu-şef lucrări FIAB.

5. Transferul de experienţe – constând într-un rezumat al primei activităţi de grup.

„Să preţuin specialiştii în agricultură!”– Lucrul pe grupe mixte: vârstnici şi tineri- construiesc un slogan sau afiş care promovează profesiunile în agricultură- prezentarea acestora.

– evaluarea impactului asupra grupului ţintă.

6. Impresii. Concluzii.

Scopul proiectului este de a realiza un transfer de experiență (informație) de la o generație la alta în vederea conturării unui model profesional orientat spre dăruire pentru profesie, profesionalism, motivație, experiență valorificată, solidaritate între generații, colaborare între instituții etc.
Parteneri: Asociaţia pentru Promovarea Valorilor Sociale, Facultatea de Inginerie şi Agronomie Brăila, Căminul pentru persoane varstnice „Sf. Ap. Petru şi Pavel” Brăila
Beneficiari: studenţii de la specilizarea Agronomie şi varstnicii (de la căminul amintit)
Perioada de implementare: 3 februarie-5 aprilie 2015
Este un proiect de voluntariat.

 

Timotei Petride

timotei_petrideElita învăţământului brăilean, îl include şi îl aşează pe un piedestal de onoare pe profesorul de limba şi literatura română Timotei Petride.

S-a născut la 22 ianuarie 1912, la Bazar – Suin, în provincia Trape – Zunda din Turcia, în familia preotului econom stavrofor Sava, care se refugiază în 1919, în urma prigoanei împotriva creştinilor, în Cadrilater, la Ceauşchioi.

Din 1927 familia preotului se mută la Brăila, cu parohii la Turcoaia apoi la Latinu.

Tânătul Timotei urmează din clasa a II-a Liceul Nicolae Bălcescu, iar din 1934, Facultatea de Litere din Bucureşti, având profesori pe Ovid Densuşianu, Nicolae Cartojan, Tache Papahagi, după care, un an şcolar, 1938 – 1939, suplineşte catedra de limba română a lui Perpessicius, la Liceul Matei Basarab.

Din 1939 este mobilizat şi concentrat până în 1945, este rănit la Odesa şi în Munţii Tatra, decorat cu Ordinul Coroana României, cu spadă în grad de cavaler cu panglică de Virtute militară, prin decret regal din 22 septembrie 1942. În 1995 după Revoluţie, profesorul Timotei Petride va primi Crucea Comemorativă a celui de al II-lea război mondial.

După război se întoarce la Brăila şi va fi profesor la liceul, unde fusese elev, la Colegiul Naţional Nicolae Bălcescu, şi-şi va incheia strălucita carieră didactică ca inspector şcolar general, între 1968 – 1974. A primit multe diplome şi distincţii : 200 de ani de învăţământ primar brăilean, 80 de ani de la Unirea din 1918, dar parcă nimănui nu i se potrivea atât de firesc vechea distincţie onorifică de profesor emerit, ca o recunoaştere a calităţilor sale de dascăl de excepţie, de condeier rafinat şi orator fulminant.

Profesorul Timotei Petride emana forţă, inteligenţă şi patos cultural iar discursul său didactic impresiona, educa, convingea, forma conştiinţe…

A format generaţii de intelectuali, agresivi prin bagajul de cunoştinţe, diplomaţi prin comportament şi etică socială, competenţi prin eficienţă şi morali prin educaţie solidă. Generaţii de intelectuali au fost ucenicii maestrului exeget, autoritar şi demn, iar lecţiile sale de literatură, unde opera literară şi personalitatea poetului naţional Mihai Eminescu avea un loc privilegiat, au fost modelele de artă didactică.

Îşi fascina elevii şi ascultătorii, în conferinţe publice, prin gesturi de o mare elocinţă, cu tăceri de efect şi frazări elegante, cu un mod foarte particular de a interpreta textul literar, mai ales textul liric.

La peste 80 de ani profesorul Timotei Petride era o prezenţă vie în viaţa culturală a Brăilei, în presa locală, pentru că era încă o forţă intelectuală, un tribun, un agent de ordine şi respect pentru Limba Română, un revoltat împotriva imposturii intelectuale, a suficienţei şi a prostiei întreţinută de lene, de moralitate precară şi comportament periferic. A fost un model incomod, nuanţat prin nonconformismul şi reculul faţă de o generaţie nouă, inteligentă, practică şi agresivă, de multe ori superficială şi, uneori, cam prostuţă, dar care a învăţat parcă prea repede să-şi ceară drepturile, să se refugieze în nemuncă şi să aştepte şanse favorabile, decât să creeze valori prin sudoare, prin efort şi renunţări.

La peste 90 de ani de viaţă exemplară şi după o suferinţă depăşită cu demnitate, profesorul emerit Timotei Petride se stinge la 3 mai 2002.

Pentru serviciile aduse patriei şi oraşului, pe care l-a iubit, profesorul Timotei Petride va fi declarat Cetăţean de Onoare al Brăilei, prin Hotărârea Consiliului Local Municipal Nr.110 din 19 noiembrie 1995.

Sursa: „Cetăţeni de Onoare ai Brăilei” Dumitru Anghel

Răutatea moştenită

Umbra dă târcoale unei benzi de prins muşte încărcată de victime în timp ce un băiat de doisprezece ani mănâncă un bol plin de cereale.

Mama intră şi trânteşte uşa de plasă.

– Fir-ar să fie! Pisica aia a fătat o grămadă de pisoi în hambar!

Înşfacă o pereche de mânuşi de lucru de lângă uşă şi le aruncă pe masă.

– Termină de mâncat şi du-te scapă de ei.

Băiatul înghite şi lasă lingura jos.

– Cum?

– Pune-ţi mânuşile astea şi îneacă-i în jgheab. Când ai terminat, aruncă-i în pădure la lupi.

Băiatul se uită la mânuşi.

– Nu poate să facă tata când se întoarce?

– Cine zice că se întoarce? Hai, du-te!

Umbra aterizează pe buza jgheabului, iar băiatul aduce din hambar o găleată în care se vânzolesc nişte pisoi nou-născuţi.

Aşază găleata lângă jgheab şi se uită în spate, spre casă. Mama îl urmăreşte.umbra-de-pisoi

Tremurând, băiatul îşi pune mânuşile şi ridică primul pisoi din găleată. Pe când îl ţine deasupra apei întunecate, coada pisoiului atunge uşor suprafaţa apei, vălurind oglindirile lor nedesluşite. Băiatul închide ochii.

Pleosc!

Ce poţi face dintr-o pereche de blugi vechi?

Moda se schimbă de pe o zi pe alta şi pentru că suntem femei nu putem să o ignorăm. Dar asta nu înseamnă că nu poţi depune puţin efort transformând hainele demodate în articolele vestimentare pe care ţi le doreşti.

diy-jeans-braila-portalFolosind o pereche de blugi simpli, iată ce s-a putut realiza!

Pentru a începe transformarea acestora ai nevoie de: apă, oţet, clor, balsam de rufe.

Amestecă ingredientele într-o găleată sau orice vas ai la îndemână şi introdu pantalonii acolo, timp de 2 ore sau mai mult,în funcţie de cât vrei să se decoloreze. Foloseşte o cantitate moderată de apă, cât să îi acopere. Îi mai întorci şi mai amesteci din când în când ca să fie pătrunşi bine pe toate părţile.

jeans-diy-braila-portal

După ce s-au decolorat suficient de mult (atât cât consideri) braila-portal-jeans-diystoarce-i şi lasă-i la uscat. Acesta a fost primul pas. Dacă ţi se par ok îi poţi lăsa aşa, au trecut deja printr-o modificare.

Eu propun să continuăm transformarea cu nişte tăieturi.

Şi vei avea nevoie de: creion, riglă, foarfec, ac sau bold (unul mai tare pentru că o sa îl îndoi) şi o pensetă.

Începe prin a trasa lini drepte chiar acolo unde vrei să fie tăieturile. Nu apăsa ca să nu laşi urme foarte vizibile. Trasează oricâte vrei, oriunde şi oricât de mari. Abia apoi apucă-te de tăiat.

jeans-diy-brailaportal.

Folosind acul vei scoate aţe de pe urma tăieturii. Iar cu penseta trage pentru a lărgi. Freacă folosind vârful acului zona de margine. Opreşte-te unde vrei, le poţi adânci sau poţi doar zgâria.

diy-jeans-braila.portal

Şi în final arată cam aşa:

jeans.diy-braila-portal.ro

 

 

Catedrala „Sfântul Nicolae „

catedrala_sf_nicolae_brailaBiserica actuală s-a realizat pe fundaţia altei biserici, a cărei piatră de temelie a fost pusă în anul 1835 pe fosta stradă I. Slătineanu (numită aşa în cinstea primului prefect al Brăilei) astăzi strada Ana Aslan, cu banii proveniţi din donaţiile cetăţenilor şi din veniturile Bisericii Vechi. Ea reprezintă a doua biserică ridicată în Brăila după eliberarea de sub turci a oraşului. În realitate este chiar prima, deoarece biserica „Sf. Arhangheli” este o construcţie transformată dintr-o fostă geamie, nefiind construită din temelie. Ea a fost realizată într-un interval scurt de timp, numai un an, astfel că în anul 1836 construcţia era terminată.

Interioarele reprezentând pictura, şi celelalte dotări au fost efectuate până în anul 1839, important fiind însă faptul că Brăila dispunea de al doilea lăcaş nou de cult, aşezat în plin centrul oraşului care era şi cea mai înaltă construcţie din localitate. Din această cauză ea servea pompierilor oraşului drept turn de observaţie pentru incendii. Biserica va fi dotată şi cu o şcoală cu trei săli de clasă ce a fost inaugurată la 7 decembrie 1841, şcoala fiind pentru formarea de învăţători. În 1843 cei trei preoţi care slujeau la biserică se adresează domnitorului Gheorghe Bibescu să le trimită cei 1000 de lei pe care i-a promis bisericii pentru diferite lucrări interioare, cu ocazia trecerii sale prin Brăila.

Biserica, din nefericire a ars în data de 6 octombrie 1859 din cauza neglijenţei unui pompier, incendiul izbucnind în Biserica_Sf_Nicolaeclopotniţa ce era şi foişor de foc, şi apoi s-a extins la întreaga construcţie. În acelaşi an preoţii, epitropii şi localnicii, vor începe o acţiune de colectă publică pentru refacerea bisericii, construindu-se actuala clădire. Finalizarea lucrărilor s-a făcut în anul 1865, când a avut loc şi sfinţirea ei. Hramul bisericii a rămas acelaşi: „Sfântul Nicolae”.

Arhitectul construcţiei nu se cunoaşte, dar biserica are planul în formă de navă cu altarul semirotund stilul arhitectonic fiind reprezentat de un amestec de elemente bizantine şi gotice. Dimensiunea interioară este de 37 m, lungime 10, 50 m lăţime şi 20 m înălţime. De menţionat că la înălţimea actuală s-a ajuns în urma unor reparaţii radicale care a avut loc în anul 1899 când i s-a făcut o nouă cupolă şi i s-a înălţat acoperişul cu şase metri.

În perioada de până la primul război mondial, biserica avea o avere de 50 000 lei, dispunând de două clădiri şi două terenuri în oraş. Pictura este renascentistă fiind realizată de către pictorul Petre Alexandrescu în etapa 1888 – 1900 şi restaurată între braila_iarna_44_20101228_19400717421928 – 1932 prin eforturile brăilenilor.

Încă din secolul al XIX -lea ea a fost declarată catedrala oraşului, aici efectuându-se principalele festivităţi civile şi religioase. După 1990 a revenit la acelaşi rang şi datorită proclamării la 6 decembrie 1993 a Sfântului Mare Ierarh Nicolae, ocrotitorul corăbierilor foarte numeroşi în portul Brăila, drept patron al oraşului fapt pentru care anual se organizează mari festivităţi.

Biserica este dotată astăzi cu un cabinet medical situat în strada Ana Aslan nr .12, şi este deservită de doi preoţi : Preotul Paroh Leontin Popescu ajutat de preotul pensionar Costică Creţu.

Biserica se află pe strada Ana Aslan nr. 12.

Sursa : „Bisericile Brăilei ” Dr. Ionel Ştefan Alexandru

Cum ne încălţăm în 2015

Pantofii sunt slăbiciunea oricărei femei, de aceea îţi prezint o galerie foto în care te poţi pune la curent cu ultimele tendinţe din rândul acestor accesorii. Culori vii, materiale lucioase, imprimeuri florale sunt doar câteva din ceea ce caracterizează noul stil pe care poţi să îl adopţi şi tu.

Orezul de-a fir a bob şi reţetă de sos picant

orez_23211800Pilaf, rizoto, paella sau bob cu bob, aşa cum îl mănâncă asiaticii, orezul rămâne acelaşi aliment plin de calităţi nutritive şi nu numai.
Pe filieră turcească, românii şi vecinii lor de prin Balcani au învăţat să pregătească un ăilaf de te lingi pe degete. Italienii, la rândul lor , fac tot un soi de pilaf, mai sofosticat, ce-i drept, căruia îi spun „risotto” şi pe care îl înobiliează cu te miri ce cărnuri sau legume. Cât despre asiatici, nici nu mai încape vorba. Ei sunt adevăraţii maeştrii într-ale …orezului. Care, nici mai mult, nici mai puţin, ţine loc şi de pâine, şi de garnitură, într-o lume în care persoanele supraponderale nu-şi prea găsesc locul.

Tipuri de orez

Dintre cele 40.000 de varietăţi de orez care se cultivă pe întreg globul, iată-le pe cele mai cunoscute şi apreciate:

Orezul Arborio: este cel mai cunoscut sortiment italian, special pentru a prepara rizoto. Are bobul rotund, este destul orez-arboriode mărunt şi-şi păstrează forma în timpul fierberii, devenind în acelaşi timp suculent.

 

orez-basmatiOrezul basmati : este foarte apreciat şi folosit în mâncarea indiană. Este foarte aromat, bobul său este lung şi nu devine absolut deloc lipicios la finalul pregătirii. Se asezonează cu şofran, curry sau chimen.

 

orez-thai

Orezul Thai : după cum îi spune şi numele, este parte integrantă a gastronomiei thailandeze. Este uşor aromat, are bobul lung şi devine puţin lipicios în urma fierberii.

 

Orezul-brunjpgOrezul brun : este, de fapt, cel decorticat doar de coaja de la suprafaţă. Se spune că ar fi cel mai bun pentru o alimentaţie sănătoasă, deoarece are un ridicat conţinut de fierbere.

Orez-bob-rotund

Orezul cu bob rotund : este cel pe care îl folosim noi pentru pilaf. Rămâne lipicos după fierbere şi se pretează mai ales la prepararea budincilor de tot felul.

 

Şi dacă tot am vorbit de orez, acum vă dau şi o reţetă de sos picant pentru orez.

Sos picant

Ingrediente:

  • 2 cepe
  • 4 roşii
  • 2 linguri de unt
  • 2 linguriţe de zahăr brun
  • 1/2 cană cu apă
  • 1 ardei iute
  • sare, piper

Mod de preparare:

1. Curăţă ceapa, taie-o mărunt şi căleşte-o în unt. Când devine translucidă, adaugă apa. Lasă să se înmoaie.

2. Adaugă roşiile curăţate şi tăiate cubuleţe, ardeiul tăiat mărunt, zahărul brun, sare şi piper după gust. Mai lasă să dea în câteva clocote.

3. Se serveşte fierbinte cu orez simplu.