Dorada este un peşte slab cu o carne delicată la gust, bogată în vitaminele B1, B6 şi PP şi în săruri minerale : fier, fosfor, iod şi, într-o mai mică măsură, calciu. Consumul doradei este recomandat mai ales copiilor, adolescenţilor şi persoanelor în vârstă sau celor care suferă de afecţiuni ale ficatului, de arteroscreloză sau obezitate.
Mod de preparare:
Spălăm peştii sub jet de apă rece, după care îi curăţăm. Spălăm legumele foarte bine şi tăiem în rondele subţiri morcovii, ţelina şi dovleceii, ciupercile le tăiem în feliuţe subţiri, roşiile le lăsăm întregi, iar usturoiul necurăţat.
Tăiem o foaie de aluminiu dublă ca lungime faţă de dimensiunea peştelui şi o ungem cu 2-3 linguri ulei de măsline. Aşezăm în centrul fiecărei foi câte un peşte condimentat cu sare, iar de jur împrejur adăugăm legumele.
Strângem bine folia de aluminiu, astfel încât vaporii formaţi în timpul coacerii să rămână în folie. Aşezăm pacheţelele formate într-o tavă şi le băgăm în cuptorul preîncălzit la 200 grade C pentru 30 – 40 minute. Servim dorada în folia de aluminiu alături de o mămăliguţă fierbinte sau câteva felii de pâine caldă. Sugestie: Timpul de coacere variază în funcţie de dimensiunea peştilor. Cu cât sunt mai mari peştii, cu atât creşte şi timpul de coacere.
Perpessicius – Dumitru S. Panaitescu (n. 21 octombrie 1891, Brăila, d. 29 martie 1971, București) a fost un istoric și critic literar, folclorist, eseist și poet român, cercetător și editor al operei eminesciene, membru titular al Academiei Române.
Biografie
S-a născut la Brăila, pe data de 21 octombrie 1891, ca al doilea fiu al lui Ștefan Panait, muncitor, originar din Ianina, si al Elisabetei Panait, născuta Daraban, originară din Cucora (Putna). În 1898 a fost înscris în clasa întâi la școala primară numărul 4 din Brăila, pe care a absolvit-o în 1902. Din anul 1907 a studiat la Liceul „Nicolae Bălcescu” din Brăila. Pâna la terminarea liceului a fost secretar general al societății culturale „Avântul”, a elevilor de la liceul Nicolae Bălcescu.
În vara anului 1909, petrecându-și vacanța la mânăstirea Agapia, l-a cunoscut și s-a împrietenit cu Titu Dinu, elev al lui Ovid Densusianu, la Facultatea de Litere din București. În 1910 absolva liceul și devine student al Facultății de Litere, la secția de filologie modernă. În primul an de facultate a lucrat ca pedagog la pensionul Schewitz-Thieren, având sarcina de a împărți elevilor mâncarea. A luat parte la cursurile ținute de Ovid Densusianu, Nicolae Iorga, Ion Bianu, Ion Bogdan, Mihail Dragomirescu.
În anul al treilea de facultate a primit o bursă lunară în urma unui concurs, iar cu sprijinul și recomandarea lui Ion Bianu, devine meditatorul nepoților lui Ion Ghica. În 1914 s-a căsătorit cu Alice Paleologu, o colegă de facultate.
În 1914 obține licența în filologie romanică la Universitatea din București.
Debutul
A debutat cu schița „Omida – Din lumea celor care se târasc”, o replică la volumul Din lumea celor cari nu cuvânta a lui Emil Gârleanu. Schița a fost semnată cu pseudonimul Victor Pribeagu și a apărut în revista brăileană Flori de câmp, nr. 5 din 20 iulie 1911.
A debutat ca poet cu poezia Reminiscență în revista „Versuri și proză” a lui I.M. Rascu în nr.7-8 din aprilie 1913, semnată cu pseudonimul D. Pandara, un fel de anagramă compusă din inițiala prenumelui său și din începutul numelui de familie al tătalui, Pan(ait) și al mamei sale Dara(ban).
Activitatea literară
Semnează cu pseudonimul Perpessicius în Cronica (1915), revistă condusă de Gala Galaction și Tudor Arghezi. Mobilizat pe front, este rănit în 1916 si rămâne invalid de mâna dreaptă. Profesor în mai multe localități ale tării, autor al unor apreciate manuale de literatură pentru liceu, elaborate împreună cu Al. Rosetti și Jacques Byck.
Colaborează la Cuvântul, Lumea, Universul literar, România, Revista Fundațiilor Regale, Letopiseți, Neamul românesc, Cartea vremii, Flacăra, Gândirea, Cugetul românesc, Ideea europeană, Gazeta literară, Contemporanul, Viața românească, România literară, Steaua, Luceafărul; a ținut cronica literară la Radio între 1934-1938. A fost director general al Bibliotecii Academiei, al Muzeului Literaturii Române (1957) și al revistei Manuscriptum.
Opera
Volume
Culegerea de note intitulată Repertoriu critic (1925) a fost publicată într-o revistă de bibliografie. Notele completau imaginea poetului cu aceea a iubitorului de cărți și a criticului.
Volumul Scut și targă aparut în 1926, dezvolta teme inspirate din experiența războiului și de vremurile care au urmat.
Mențiuni critice, vol. I-V (1928 – 1946)
Itinerar sentimental (1932)
Dictando divers (1940)
Jurnalul de lector (1944), completat cu Eminesciana
Mențiuni de istoriografie literară și folclor (1948 – 1956)
Alte mențiuni de istoriografie literară și folclor (1957 – 1967)
Opere, vol. I-XII (1966 – 1983)
Lecturi intermitente (1971)
Eminesciana (1971)
Patru clasici (1974)
12 prozatori interbelici (1980)
Scriitori români, vol. I-II (1989)
Ediții
Editează primele trei volume din Opere de M. Eminescu
În anul 1991 Şcoala Normală – Brăila a primit, prin ordin al ministrului, numele ilustrului om de cultură Dumitru Panaitescu Perpessicius, devenind cunoscutul Liceu Pedagogic „D.P. Perpessicius” din prezent.
Sursa: „Cetăţeni de Onoare ai Brăilei” Dumitru Anghel
Deseori se întâmplă ca remediul cel mai bun în diferite afecţiuni să fie o cană bună cu ceai. Haideţi să vedem care sunt cele mai indicate şi ce rol au fiecare în parte, cum le preparăm, unde le găsim şi mai ales cât să folosim.
1. Coada-şoricelului (linişteşte ulcerul de primăvară)coada-soricelului
Iubeşte soarele şi e nelipsită de pe paşuni, fâneţe, de pe marginile râurilor şi ale pâraielor. Are frunze verzi, lunguieţe ca o coada de şoricel, flori albe şi parfumate, ce răspândesc un miros aromat amărui.Perioada culesului începe în iulie şi durează până la sfârşitul lui octombrie. Se culege pe vreme uscată, de preferinţă în miezul zilei, când are concentraţia maximă de uleiuri volatile. Două substanţe din această plantă – apigenina şi luteolina – îmbunătăţesc acţiunea hormonilor care declanşează ciclul menstrual. Se folosesc: florile, frunzele şi tulpina (fără rădăcini). Sfat: poţi tăia cu o foarfecă de grădină doar inflorescenţa. Acolo s-a concentrat toata puterea plantei. Cum prepari ceaiul: ai nevoie de 3- linguriţe de flori uscate la un litru de apă. Fierbe 10-15 minut, apoi strecoară. Cum consumi: bea în 3-4 reprize înaintea meselor. Se recomandă în:
– tulburări digestive, ceaiul din coada-şoricelului combate aciditatea crescută, favorizând vindecarea ulcerului gastric.
– afecţiuni ginecologice
– lipsa poftei de mâncare
2. Busuiocul (energie contra asteniei)
Pune pe fugă oboseala caracteristică şi revigorează-te cu busuioc. Fie că-ţi creşte în grădină, ori la ghiveci, busuiocul ţi-ar mulţumi dacă i-ai rupe doar frunzuliţele tinere. În felul acesta, planta trăieşte mai mult, iar frunzele vor creşte ulterior şi mai mari. La români, busuiocul e considerat iarba dragostei şi a fertilităţii. Simplul consum, ceai sau condiment în mâncare, previne infarctul.busuioc Se folosesc: frunzele Cum prepari ceaiul: pune 1 lingură de frunze uscate şi mărunţite în 200 ml apă clocotită. Acoperă vasul ca să infuzeze 10 minute, apoi strecoară. Cum consumi: bea două căni din acest ceai pe zi, călduţ, cu înghiţituri rare. Ultimul e de preferat să fie seara, înainte de culcare. Se recomandă:
– ca şi calmant general, antidepresiv, diuretic, expectorant şi tonic digestiv
– persoanelor care suferă de migrene pe fond nervos, colici, gastrită şi ulcer gastric, colită, bronşită, gripă sau probleme cardiovasculare. 3. Măceşele (previn anemiile)
Foarte bogate în vitamine (vitamina C, vitamina A, vitamine din complexul B, vitamina P, vitamina K) şi alte elemente nutritive, măceşele – acele bobiţelor roşii – sunt, de fapt, fructul fals al unor specii false ce se recoltează din august până în octombrie. Se folosesc: florile, fructele (cea mai valoroasă parte a plantei), ramurile cu frunze Cum prepari ceaul: pune 1 lingură de fructe de măceşe în 250 ml de apă clocotită. Este bine de ştiut că fructele de măceşe se adaugă numai când apa fierbe în clocot, cu scopul de a nu se pierde vitamina C. După un clocot, fructele se lasă la macerat în apă câteva ore.macese Cum consumi: 2 căni de ceai zilnic, dimineaţa şi seara. Pentru prevenirea avitaminozei, ceaiul de măceşe poate înlocui apa, mai ales că are şi un gust bun. Se recomandă în:
– anemii
– dureri provocate de ulceraţiile stomacale
– tulburări de circulaţie periferică
– ca diuretic
– tratarea arteritei, hipertensiuni arteriale, ateroscrelozei. 4. Cicoarea (medicamentul natural al primăverii)
Are rădăcina groasă şi tulpina dreaptă, ramificată şi înaltă până la doi metri. Frunzele sunt alungite, adânc scobite. Florile albastre apar din luna iulie, până la sfârşitul lui august. Creşte pe marginea râurilor şi drumurilor şi e indicată în toate afecţiunile, de la simplele alergii până la deranjantele afecţiuni gastrice. Cicoarea este un excelent înlocuitor al cafelei, asta pentru că stimulează sistemul nervos, crescând puterea de concentrare. Şi evident, nu are efectele secundare ale cafelei. Se folosesc: rădăcinele(se recoltează în luna septembrie şi octombrie), tulpina, frunzele, florile(partea aeriană e bună de recoltat în lunile iulie si august).cicoare_1 Cum prepari ceaiul: 1-2 linguriţe de plantă (partea aeriană) uscată şi mărunţită la 200 ml apă clocotită. Lasă la infuzat 10-15 minute, strecoară şi îndulceşte cu miere. Se recomandă în:
– ameliorarea senzaţiilor de „înţepături ale ficatului”
– eliminarea substanţelor toxice din organism, a viermilor intestinali
– e antispastic pulmonar şi expectorant stomahic, excitând secreţiile gastrice şi favorizând digestia. 5. Socul (are efect antialergic)
Este un arbust sau un mic arbore, ce înfloreşte primăvara, din mai până în iunie, fiind uşor de recunoscut tocmai după florile lui, adunate ca nişte mănunchiuri, ori după miros – sunt puternic parfumate. Recoltarea acestora se face în zile însorite, prin tăierea inflorescentelor, iar uscarea lor se face la soare, într-un singur strat. Specialiştii în medicină naturistă numesc fructele de soc cel mai puternic concurent al medicamentelor antivirale de ultimă generaţie. Parfumata plantă prelungeşte tinereţea biologică, tonifică şi vitaminizează.soc-hepatita Se folosesc: florile, fructele, frunzele, scorţa, rădăcina Cum prepari ceaiul: 1-2 linguriţe de flori uscate la 250 ml apă clocotită,. Infuzează acoperit 10 min, apoi strecoară. Cum consumi: două-trei căni cu ceai calduţ pe zi, ultima cană înainte de culcare. Eficienţa creşte adausul unei linguriţe de bitter suedez sau sirop de mentă. Se recomandă în:
– afecţiunile căilor respiratorii (gripă, guturai, răceală, răguşeală, tuse, crize severe de astm bronşic, bronşită, tuberculoză)
– eliminarea toxinelor din organism- combaterea obezităţii 6. Cătina (polivitamina naturală)
Este un arbust ale cărui fructe de culoare portocalie conţin cea mai mare cantitate de vitamina C. Mai mult decât măceşul şi de 10 ori mai mult decât citricele. La noi în ţară, întâlnim cătina roşie şi albă, ambele cu un puternic efect antioxidant. Fructul de cătină conţine vitaminele A,C, complexul B, E, P, K, F şi microelemente precum fosfor, potasiu, magneziu, calciu, fier şi sodiu. Sunt bogate şi în betacaroten (mai mult decât conţine morcovul), dar şi în pectine, zaharuri, aminoacizi esenţiali şi acizi graşi esenţiali. Se folosesc: nu doar fructele, ci şi mugurii, frunzele şi scoarţa.catina Cum prepari ceaiul: pune 1-2 linguriţe de fructe la o cană(250ml) cu apă clocotită.Lasă la infuzat 10-15 min. Cum consumi: 2-3 căni pe zi, de preferinţă înaintea meselor principale. Se recomandă în:
– ulcer gastric şi deodenal
– astenie, anemie, stres
– afecţiunile ficatului, splinei, rinichilor
– curele de slăbire, pentru că inhibă pfta de mâncare
– alcoolism 7. Tătăneasa (astâmpără usturimea stomacului)
Înăltuţă, prezentă mai ales în zonele umede de pe marginea şanţurilor şi a pâraielor, tătăneasa are florile roşii-violacee, cu frunze aspre, de un verde pal, şi tulpina păroasă. Înfloreşte din mai până în august. Marele secret al tătpnesei îl reprezintă alantoina, o substanţă cu proprietăţi antitumorale şi anticancerigene, ce cicatrizează şi regenerează rapid pielea şi mucoasele, sudând rapid fracturile. Se folosec: rădăcina(intern) şi frunzele (aplicaţiiexterne). Atenţionare – rădăcinile pot deveni otrăvitoare, dacă se folosesc intern în doze mari.tataneasa3 Cum prepari ceaiul: pune la fiert 1-2 linguriţe de rădăcină bine mărunţite, în 300 ml apă. Fierbe timp de 5 minute, apoi lasă 2 ore la macerat. Cum consumi: strecoară şi bea 2-3 căni pe zi, puţin îndulcite cu miere. Se recomandă în:
– numai în caz de gastrite şi ulcere acide
– afecţiunile pulmonare( infuzia plantei se face în lapte), în special în bronşite, pleurezii şi tuberculoză. 8. Cimbrişorul (soluţia antiviermişori)
Cimbrişorul de câmp creşte în fâneţte, dar este la fel de bun ca şi cel de cultură. Principiul amar în asociaţie cu ceilalţi componenţi chimici dau ceaiului de cimbrişor proprietăţi stomahice şi stimulente, care îl fac să fie un bun tonic în cazul anemiilor. Are proprietăţi expectorante care calmează spasmele căilor respiratorii. Se recoltează în lunile iunie, iulie, august. Se folosesc: florile, funzele şi tulpina. Cum preapari ceaiul: 1-2 linguriţte de plantă mărunţită, opărită cu o ceaşcă de apă clocotită. Se poate folosi şi un ceai mai concentrat, preparat din 2-3 linguri de cimbrişor la o ceaşcă de apă clocotită, din care se vor lua două- trei linguri pe zi.cimbrisor290 Cum consumi: 2-3 căni pe zi, călduţ. Atenţionare: ceaiul de cimbrişor poate grăbi naşterea ori provoca avortul. Se recomandă în:
– crampe abdominale
– anemii
– pentru eliminarea viermilor intestinali
– tratarea tusei convulsive, bronşitei, răguşelii şi a tusei astmatice. 9. Gălbenelele („coconiţele” care calmează gastrita)
Extrem de decorative, gălbenelele pot fi întâlnite în grădini, dar cresc şi spontan pe terenuri necultivate, pe marginea drumurilor, a căilor ferate şi pe lângă garduri. „Coconiţele” – cum mai sunt numite, înfloresc din mai până în septembrie. Gastritele hiperacide, hipoacide, ulcerul gastric şi chiar hemoragiile digestive se calmează cu gălbenele. Se folosesc: florile fără codiţeglbenele Cum preapari ceaiul: pune 2 linguriţe cu varf de floare uscată în 250 ml apă clocotită. O infuzie mai concentrată se preapară din 4 linguriţe de flori, la 200 ml apă clocotită. Ambele se lasă la infuzat 15-20 minute. Cum consumi: 2-3 căni pe zi, călduţ, cu o jumătate de oră înainte de mese (infuzia normală). Din infuzia concentrată se administrează 3 linguri pe zi. Se recomandă în:
– tratarea gastritei hiperacide
– tratarea ulcerului gastroduodenal, colecistitei, icterului infeţios, ulceraţiile canceroase, inflamaţiilor colonului, hemoroizilor, bolilor de ficat, dismenoreei
– osteoporoză 10. Trei-fraţi-pătaţi (cel mai puternic detoxifiant)
I se mai spune „panseluţa sălbatică” şi se bucură de renumele celei mai puternice detoxifiante din flora medicinală mondială. Creşte spontan, prin fâneţe de munte, pe câmpuri şi pajişti. Înfloreşte la începutul lunii mai şi ţine până în septembrie.trei-frati-patati Se folosesc: tulpinile, florile, frunzele Cum prepari ceaiul: pune de cu seară 4 linguriţe de plantă uscată în jumătate de litru de apă. Dimineaţa filtrează şi pune deoparte preparatul. Opăreşte planta rămasă după filtrare într-o jumătate de litru de apă clocotită, strecoară din nou şi combină cu preparatul de dinainte. Cum consumi: Din acest amestec (cca. 1 litru), bea 3-4 căni pe zi, pe stomacul gol. Se recomadă în:
– detoxifiere
– boli cronice(bronşită, astm, reumatism)
Curele de 1-3 luni cu ceaiuri din această plantă (1-2 litri pe zi) sunt adevărate elixire în bolile de piele de orice tip. 11. Păpădia (curăţă sângele)
Se recomandă ca medicament în toate bolile în care există un dezechilibru glandular, în unele boli ale ficatului, deoarece măreşte secreţia biliară. Normalizează circulaţia sângelui, măreşte pofta de mâncare în perioade de covalescenţă. Având şi o acţiune diuretică, sporeşte eliminarea toxinelor din corp. Se recoltează primăvara, înainte de înflorire. Nu consuma planta după înflorire.papadia Se folosesc: frunzele, florile, tulpinile, şi rădăcinile. Cum prepari ceaiul: se prepară din frnze şi rădăcini uscate (tocate mărunt). Pune 2 linguriţe de plantă în 200 ml apă şi lasă-l pe foc până dă în clocot. Acopră vasul timp de 15 minute, apoi strecoară şi îndulceşte cu puţină miere. Cum consumi: nu consuma mai mult de 2 căni cu ceai pe zi. Dacă mănânci şi salată, renunţă la o cană cu ceai. Se recomandă în:
– obezitate
– boli de ficat, mărind secreţia biliară, normalizează circulaţia sângelui
– are acţiune diuretică, lucru ce determină şi eliminarea toxinelor din organism.
Începând cu data de 14 februarie 2015, intră în vigoare dispoziţiile referitoare la utilizarea obligatorie a centurilor de siguranţă şi a sistemelor de fixare a copiilor în scaune în vehicule.Prin noile reglementări nu se aduc alte modificări legislaţiei privind circulaţia pe drumurile publice, nefiind vorba de „un nou Cod rutier”.
Începând cu data de 14 februarie 2015, intră în vigoare dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 11/2015, prin care s-a transpus legislaţia comunitară privitoare la normele tehnice de aplicare a dispoziţiilor din Ordonanţa de urgenţă nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, referitoare la utilizarea obligatorie a centurilor de siguranţă şi a sistemelor de fixare a copiilor în scaune în vehicule, introduse prin Ordonanţa Guvernului nr. 21/2014.
Conducătorul autovehiculului va fi sancţionat cu 4-5 puncte-amendă şi 3 puncte de penalizare în cazul nerespectării obligaţiei de a se asigura că persoanele minore poartă centuri de siguranţă sau sunt transportate în dispozitive de fixare în scaune pentru copii omologate, precum şi în cazul nerespectării dispoziţiilor privind transportul copiilor în autovehicule care nu sunt echipate cu sisteme de siguranţă.
Prin actul normativ amintit nu se aduc alte modificări legislaţiei privind circulaţia pe drumurile publice, nefiind vorba de „un nou Cod rutier”.
Având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.091 din 10 decembrie 2014 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, publicată în Monitorul Oficial al României, precum şi dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, începând cu data de 1 ianuarie 2015 un punct-amendă reprezintă, valoric, 97,5 lei.
Pe strada Colectorului, lângă fostul abator din Brăila, la periferia oraşului, a avut loc un incendiu în jurul orei 22. Păgubiţii sunt o familie de rromi care au mai avut în trecut evenimente asemănătoare.
Două maşini de pompieri au sosit imediat la faţa locului şi au stins focul. Nu se cunosc încă date despre ceea ce a provocat incendiul sau dacă există victime în urma incidentului.
Un vârstnic de 75 de ani din Brăila, a leşinat în incinta magazinului XXL din zona barieră . În timp ce se găsea la cumpărături împreună cu soţia, dintr-o dată septuagenarului i s-a făcut rău şi a căzut pe pardoseala magazinului.
Personalul a cerut ajutor la 112 şi a fost trimis la intervenţie echipajul SMURD al pompierilor locali. Paramedicii Staţiei de Pompieri din localitate au ajuns imediat la faţa locului şi, în urma asistenţelor medicale oferite, omul a fost readus în simţiri. Preţ de câteva minute acesta a crezut că se află într-un mijloc de transport în comun . După ce s-a văzut din nou „în picioare”, brăileanul a refuzat să fie transportat la spital şi a pus incidentul pe seama problemelor cardiace pe care este conştient că le are.
Week-end special de Valentine’s Day sau un altfel de Dragobete!
Duminică, 15 februarie, de la ora 18.00 la Sala Studio a Teatrului „Maria Filotti” , am programat spectacolul „Casa” de Evgheni Grâşkoveţ şi Anna Matison, un text de o extraordinară actualitate, specific dramaturgiei ruse, un excelent amestec între comic şi dramatic, aşa cum este şi viaţa sub toate aspectele ei, un spectacol în care se vor regăsi şi cei maturi şi în mod special cei tineri. Regia aparţine Sânzianei Stoican, iar scenografia este semnată de Valentin Vârlan.
Spectacolul „Casa” este apreciat de publicul brăilean, a fost jucat cu succes pe scene din Bucureşti şi din alte oraşe ale ţării si a beneficiat de cronici pozitive din partea criticii de specialitate.
În distribuţie: Alin Florea, Ramona Gîngă, Emilian Oprea, Liviu Pintileasa, Liliana Ghiţă, Valentin Terente, Corina Georgiana Borş şi Marius Exarhu.
Multe din cele scrise mai jos nu au creat interes în promovarea online legată de Brăila, deşi fără aceste realizări aduse mai des la cunoştinţă, mulţi cred că Brăila a fost şi este un simplu oraş.
1832 – Sunt aşezate felinare pe uliţe şi se pavează cu piatră piaţa cetrală.
1833 – Farmacia La pajera românească a lui C. C. Hepites, vestită în întreaga ţară pentru laboratorul ei, cel dintâi şi cel mai autorizat în materie de analize. Visteria Ţării Româneşti trimitea, la 16 iulie 1837, la laboratorul doctorului Hepites să se verifice titlul icusarilor de aur.
1833, 28 ianuarie – Îşi începe activitatea Şcoala publică, având ca profesor pe Ioan Penescu.
1834, 10 aprilie – Brăila devine port maritim şi pentru vapoare prin sosirea primului vas austriac cu aburi, piroscafa Argos.
1835 – Se înfiinţează un serviciu regulat de vapoare între Viena – Brăila şi Galaţi.
1835 – Se înfiinţează un şantier naval de către Gheorghe Conduri în Ostrovul Mare, situat pe Dunăre, în faţa sediului Carantinei.
1836, 13 ianuarie – Brăila este declarată porto franco (mărfurile se puteau importa, depozita şi vinde numai în oraş, fiind slobode de orice plată sau vamă). Cităm din Porunca nr. 13 a Măriei sale Vodă către Sfatul Administrativ: din dezvoltarea acelui port se aşteaptă înaintarea şi înflorirea comerţului Prinţipatului. Este o informaţie cu caracter anticipator, care, după Unire, trebuie extinsă la nivelul întregii ţări, deoarece aşa cum credea Şt. Zeletin, teoretician al liberalismului românesc, la temelia edificiului României moderne stătea prozaicul sac de grâu, adică exportul de cereale pe calea apei. De balanţa comercială activă depindea prosperitatea ţării şi ea se realiza în primul rând prin primul port de export al ţării, prin Brăila. Spre exemplificare, în 1905, când excedentul fusese de 119563409 franci, la Brăila se descărcau zilnic în calele vapoarelor 600 de vagoane (adică 44% din comerţul cu cereale), faţă de 200 la Galaţi, 250 la Constanţa, 60 la Călăraşi, 200 la Corabia şi 40 la Giurgiu. Începe o perioadă de prosperitate pentru oraş, care ar putea deveni, în curând, cel mai frumos şi cel mai bogat oraş al Principatelor (Felix Colson 1839), preveziune adeverită în mare măsură, în perioada de după Războiul de Independenţă şi până la primul război mondial.
1836 – Prima Cameră de arbitraj comercial.
1838, 22 mai– Se înfiinţează deputăţia mercantilă, menită să apere interesele comercianţilor, sancţionată de Sfatul administrativ la 2 iulie 1838.
1839 – Ioan Penescu tipăreşte Mercur, journal comerţial al portului Brăilei, periodic cu carater exclusiv economic, primul de acest fel din Principate. Apare de două ori pe săptămână între 18 decembrie 1839 şi 6 noiembrie 1841.
1840 – Ioan Penescu imprimă Econoama română, socotită ca primul ziar românesc care se adresa exclusiv femeilor.
1842 – În cadrul Şcolii centrale conduse de Ioan Penescu se introduce, pentru prima dată, studiul Contabilităţii în Ţara Românească.
1845 – Se inaugurează linia Constantinopol – Galaţi – Brăila.
1846 – Se deschide linia Odessa – Brăila.
1 ianuarie, 1846 – Se înfiinţează prima bancă comercială numită Banca Filemborică(comercială), societate anonimă cu un capital de 10000 galbeni olandezi. Până atunci, împrumuturi se puteau face numai la Bucureşti sau la Constantinopol.
1851 – Primul teatru naţional (în limba română), condus de Costache Halepliu.
1855 – Se instalează linia telegrafică Bucureşti – Brăila.
1858 – Se introduce iluminatul public cu lămpi de petrol lampant (gaz fotogen). La 7/19 octombrie, consiliul municipal Turnu Măgurele cere sprijin pentru iluminarea oraşului Turnu după modelul lămpilor instalate la Brăila.
9 ianuarie 1860 – în Ţara Românească existau 278 de negustori de clasa I, dintre care jumătate în Bucureşti şi un sfert la Brăila.
9 ianuarie 1860 – Consiliul municipal Bucureşti, prin adresa nr. 92 către Municipalitatea oraşului Brăila, solicită sprijin pentru contactarea şi convingerea lui Antonia Borghetti, proprietarul unei mori cu aburi din Brăila, pentru a înfiinţa şi în capitală o astfel de moară şi două frământătoare mecanice menite să dea în consumaţia publicului până la 20000 oca de pâine de calitate bună. În 1867, la Expoziţia Universală de la Paris, industriaşii brăileni Gerbolini şi Borghetti au fost distinşi cu menţiune onorabilă.
1863 – Se înfiinţează Şcoala reală, devenită în timp Colegiul Naţional Nicolae Bălcescu.
1869 – Se construieşte calea ferată.
1872 – Construirea fabricii de bere Muller, a patra ca vechime din ţară.
1 iulie 1880 – Banca Naţională a început să funcţioneze odată cu Centrala din Bucureşti, în conformitate cu legea din 18 aprilie 1880.
23 august, 1881 – Prin Decret Regal se înfiinţează Biblioteca şi Muzeul oraşului Brăila.
1883, 22 mai – Ia naştere Bursa de cereale şi bunuri.
1883 – Ia fiinţă Societatea Muzicală Lyra.
1883, 26 septembrie – Se introduce telefonia la numai 7 ani de la inventarea ei în 1876 de către americanul Alexander Graham Bell.
1885 – Atelierul de Cizmărie State V. Mustea obţine medaliile de argint şi bronz la expoziţia Universală de la Paris din 1900 şi medalia de aur la expoziţia de la Bucureşti din 1894. Aceleaşi medalii le obţine Atelierul de Cizmărie Şt. Ionescu.
1888 – Pentru prima dată în ţară, se utilizează betonul armat şi plăci de beton prefabricat de către Anghel Saligny în construcţia docurilor. Ingineri ai portului Genova au venit la Brăila ca să ia modelul. Docurile cuprindeau 334 silozuri cu o capacitate de 2560 de vagoane.
1888 – Se construieşte Fabrica de Ciment Porthland I.G. Cantacuzino.
1889 – Prima fabrică de măsuri şi instrumente de cântărit din ţară a lui Tănase Teodorescu, situată pe Bulevardul Cuza la nr. 72.
1890 – Are loc un experiment finanţat de primărie de eclerare electrică a străzilor Galaţi, Goleşti şi Polonă.
1891 – Canalizarea şi aprovizionarea cu apă filtrată.
1893 – (la numai 13 ani de la prima instalaţie experimentată de inventatorul american Thomas Edison) – Se pune în funcţiune în docuri o centrală termoelectrică contra sumei de 121890 lei aur de către firma Siemens Halske din Viena. Consuma anual 500 tone de antracit şi producea circa 115000kW. Corpurile de iluminat erau cu arc voltaic, cu o putere între 1000 – 2000 de lumânări. Se asigura iluminatul cheiului, al docurilor, al Grădinii Publice şi al staţiei C.F.R. Brăila. Termocentrala va fi vizitată de către regele Carol I la 28 septembrie în acelaşi an.
1985, duminică, 1 august – Vaporul cu aburi Orient este prima navă românească ce pleacă de la Brăila pe Dunăre cu un transport de pasageri (lungime – 76m, capacitate – 1000 persoane, viteză – 28km/h).
1897, 5 noiembrie – Municipalitatea oraşului Sofia (Bulgaria), prin adresa nr. 26429 către primăria oraşului Brăila, solicită un exemplar din caietul de sarcini privind introducerea iluminatului electric şi instalarea unei linii de tramvai.
1898 – Este inaugurată Fabrica de Făină Panait Violattos, care dispunea de cea mai perfecţionată instalaţie mecanică.
1900, 24 iunie – Are loc cursa de încercare a tramvaiului pe linia Bariera Călăraşi – Lacu Sărat(5 km). Vagoanele se numeau pe atunci trăsuri electrice (La Londra, tramvaiul electric s-a introdus în 1905 iar la Bucureşti, pe 26 martie 1902, în 1913 existând doar 14 km de linie de tramvai).
1905, 15 septembrie – Se introduce eclerajul electric (iluminatul electric), pe toate străzile oraşului.
1906 – Ia fiinţă fabrica de celuloză din stuf din ţară (Fabrica de Celuloză S.A.)
1906 – Grupul statuar Traian, operă a sculptorului Tache Dimo Pavelescu.
1908 – Se introduc elevatoarele în portul Brăila, în 1913 existând aici 20 de astfel de utilaje, faţă de numai 11 la Constanţa şi 3 la Galaţi.
1909 – Se amplasează Ceasul, în Piaţa Sfinţii Arhangheli;
1911 – Excedentul exportului faţă de import în portul Brăila se cifrează la 105359744 lei aur, de trei ori mai mult ca în anul 1888. Este anul în care comerţul brăilean reprezenta 22% din export şi 20% din import.
1911 – Moara Likiardopulos – cea mai mare şi modernă fabrică de făină din ţară şi din Peninsula Balcanică.
1912 – Fabrica de Plăci de Gramofoane Gloria Română, prima de acest gen din ţară.
1912 – Potrivit statisticii Academiei Române la Brăila apăreau 31 de periodice.
1914 – Este dat în funcţiune cel mai mare castel de apă din ţară în Grădina Publică cu două rezervoare având o capacitate de 1200m cubi.
1914 – Existau la Brăila 12 bănci.
1929 – Apare revista Analele Brăilei, editată de ing. Gh. T. Marinescu.
Cum alegem piesele vestimentare ce ne avantajează cel mai bine? Oricâte sacrificii ar face, femeile niciodată nu sunt pe deplin mulţumite, de aceea îmbrăcămintea trebuie să evidenţieze părţile corpului de care ea este satisfăcută şi să le ascundă pe cele care încă trebuie lucrate.
Iată câteva sfaturi de modă, pe care dacă le respecţi îţi alegi garderoba potrivită care îţi avantajeză silueta.
Poartă tocuri
Optează pentru pantofi cu vârful rotund şi stai departe de carouri. Tocurile alungesc picioarele, le fac mai subţiri iar tu o să pari mai înaltă. Dar trebuie să fi atentă pentru că nu orice fel de pantofi înalţi te ajută. Cât despre măsura tocului, e preferabil să fie cam de 5 cm în timpul zilei, altfel te vei obosi inutil. Pentru seară nu ezita să alegi tocuri între 8 şi 12 cm, dar numai dacă ştii sa mergi cu ele!
Poartă colanţi opaci
Fii foarte atentă la material, colanţii pe care îi porţi trebuie să fie cât mai groşi cu putinţă ca să nu fi vulgară. Culorile vii sunt excluse bineintţeles. Trebuie să alegi tonuri închise care alungesc şi te fac să pari mai slabă. Imprimeurile sau dantela adaugă kilograme în plus aspectului tău.
Talia înaltă
Purtând talia înaltă, vei reuşi să măreşti volumul bustului şi să-l micşorezi pe cel din zona abdomenului. Sfat: alege bluze sau rochii largi, pe care să le accesorizezi cu ajutorul unei centuri.
Poartă linii verticale
Dungile marinăreşti nu se demodează niciodată. Alege-le întotdeauna pe cele verticale şi în niciun caz pe cele orizontale care or să te arate mai grasă decât eşti în realitate. Cele verticale îţi alungesc corpul şi pari mai înaltă.
Poartă culori închise
Cred că ştii foarte bine că nimic nu acoperă mai bine kilogramele în plus decît culorile închise. Dacă de negru ştiai deja, îţi propun bleumarin-ul care are acelaşi efect şi în plus, e în vogă în acest sezon.
Rochii cu iluzii optice
O astfel de rochie care te face să pari mai slabă este cel mai bine pusă în valoare în cadrul ţinutelor de seară. Poart-o cu accesorii minimaliste şi o pereche de pantofi cu toc înalt. Rochiile cu iluzii optice pot fi purtate şi în timpul zilei, dacă le combini cu o pereche de balerini şi o jachetă de blugi. Le poţi purta şi la birou, dacă le combini cu un sacou în linii masculine.
Încălţăminte cu baretă
Evită sandalele sau pantofii cu baretă pe gleznă, fiindcă acestea taie din lungimea piciorului. Poartă încalţăminte cu platformă, sau cu toc cât mai înalt şi vei părea mult mai înaltă şi mai slabă. Dacă totuşi ai deja astfel de pantofi poartă-i la pantaloni lungi ca să ascundă bareta sau alege-i pe cei de culoarea piciorului.
Braila-portal.ro foloseste cookie-uri proprii şi ale terţilor. Continuarea navigarii implică acceptarea lor.Acceptă toateVezi mai mult
Politica de confidențialitate și cookie-uri
Privacy Overview
This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these cookies, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may have an effect on your browsing experience.
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. This category only includes cookies that ensures basic functionalities and security features of the website. These cookies do not store any personal information.
Any cookies that may not be particularly necessary for the website to function and is used specifically to collect user personal data via analytics, ads, other embedded contents are termed as non-necessary cookies. It is mandatory to procure user consent prior to running these cookies on your website.
Volume
Începând cu data de 14 februarie 2015, intră în vigoare dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 11/2015, prin care s-a transpus legislaţia comunitară privitoare la normele tehnice de aplicare a dispoziţiilor din Ordonanţa de urgenţă nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, referitoare la utilizarea obligatorie a centurilor de siguranţă şi a sistemelor de fixare a copiilor în scaune în vehicule, introduse prin Ordonanţa Guvernului nr. 21/2014.
bază minim brut pe ţară garantat în plată, publicată în Monitorul Oficial al României, precum şi dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, începând cu data de 1 ianuarie 2015 un punct-amendă reprezintă, valoric, 97,5 lei.
