vineri, iunie 14, 2024

Contribuţia Brăilei la evoluţia de azi!

Important de Citit

Multe din cele scrise mai jos nu au creat interes în promovarea online legată de Brăila, deşi fără aceste realizări aduse mai des la cunoştinţă, mulţi cred că Brăila a fost şi este un simplu oraş.

1832 – Sunt aşezate felinare pe uliţe şi se pavează cu piatră piaţa cetrală.
1833 – Farmacia La pajera românească a lui C. C. Hepites, vestită în întreaga ţară pentru laboratorul ei, cel dintâi şi cel mai autorizat în materie de analize. Visteria Ţării Româneşti trimitea, la 16 iulie 1837, la laboratorul doctorului Hepites să se verifice titlul icusarilor de aur.
1833, 28 ianuarie – Îşi începe activitatea Şcoala publică, având ca profesor pe Ioan Penescu.
1834, 10 aprilie – Brăila devine port maritim şi pentru vapoare prin sosirea primului vas austriac cu aburi, piroscafa Argos.
braila portal 1
1835 – Se înfiinţează un serviciu regulat de vapoare între Viena – Brăila şi Galaţi.
1835 – Se înfiinţează un şantier naval de către Gheorghe Conduri în Ostrovul Mare, situat pe Dunăre, în faţa sediului Carantinei.
1836, 13 ianuarie – Brăila este declarată porto franco (mărfurile se puteau importa, depozita şi vinde numai în oraş, fiind slobode de orice plată sau vamă). Cităm din Porunca nr. 13 a Măriei sale Vodă către Sfatul Administrativ: din dezvoltarea acelui port se aşteaptă înaintarea şi înflorirea comerţului Prinţipatului. Este o informaţie cu caracter anticipator, care, după Unire, trebuie extinsă la nivelul întregii ţări, deoarece aşa cum credea Şt. Zeletin, teoretician al liberalismului românesc, la temelia edificiului României moderne stătea prozaicul sac de grâu, adică exportul de cereale pe calea apei. De balanţa comercială activă depindea prosperitatea ţării şi ea se realiza în primul rând prin primul port de export al ţării, prin Brăila. Spre exemplificare, în 1905, când excedentul fusese de 119563409 franci, la Brăila se descărcau zilnic în calele vapoarelor 600 de vagoane (adică 44% din comerţul cu cereale), faţă de 200 la Galaţi, 250 la Constanţa, 60 la Călăraşi, 200 la Corabia şi 40 la Giurgiu. Începe o perioadă de prosperitate pentru oraş, care ar putea deveni, în curând, cel mai frumos şi cel mai bogat oraş al Principatelor (Felix Colson 1839), preveziune adeverită în mare măsură, în perioada de după Războiul de Independenţă şi până la primul război mondial.
braila portal 2
1836 – Prima Cameră de arbitraj comercial.
1838, 22 mai – Se înfiinţează deputăţia mercantilă, menită să apere interesele comercianţilor, sancţionată de Sfatul administrativ la 2 iulie 1838.
1839 – Ioan Penescu tipăreşte Mercur, journal comerţial al portului Brăilei, periodic cu carater exclusiv economic, primul de acest fel din Principate. Apare de două ori pe săptămână între 18 decembrie 1839 şi 6 noiembrie 1841.
1840 – Ioan Penescu imprimă Econoama română, socotită ca primul ziar românesc care se adresa exclusiv femeilor.
1842 – În cadrul Şcolii centrale  conduse de Ioan Penescu se introduce, pentru prima dată, studiul Contabilităţii în Ţara Românească.
1845 – Se inaugurează linia Constantinopol – Galaţi – Brăila.
1846 – Se deschide linia Odessa – Brăila.
1 ianuarie, 1846 – Se înfiinţează prima bancă comercială numită Banca Filemborică(comercială), societate anonimă cu un capital de 10000  galbeni olandezi. Până atunci, împrumuturi se puteau face numai la Bucureşti sau la Constantinopol.
braila portal 3
1851 Primul teatru naţional (în limba română), condus de Costache Halepliu.
1855 – Se instalează linia telegrafică Bucureşti – Brăila.
1858Se introduce iluminatul public cu lămpi de petrol lampant (gaz fotogen). La 7/19 octombrie, consiliul municipal Turnu Măgurele cere sprijin pentru iluminarea oraşului Turnu după modelul lămpilor instalate la Brăila.
9 ianuarie 1860 – în Ţara Românească existau 278 de negustori de clasa I, dintre care jumătate în Bucureşti şi un sfert la Brăila.
9 ianuarie 1860 – Consiliul municipal Bucureşti, prin adresa nr. 92 către Municipalitatea oraşului Brăila, solicită sprijin pentru contactarea şi convingerea lui Antonia Borghetti, proprietarul unei mori cu aburi din Brăila, pentru a înfiinţa şi în capitală o astfel de moară şi două frământătoare mecanice menite să dea în consumaţia publicului până la 20000 oca de pâine de calitate bună. În 1867, la Expoziţia Universală de la Paris, industriaşii brăileni Gerbolini şi Borghetti au fost distinşi cu menţiune onorabilă.
1863 – Se înfiinţează Şcoala reală, devenită în timp Colegiul Naţional Nicolae Bălcescu.
1869Se construieşte calea ferată.
1872 – Construirea fabricii de bere Muller, a patra ca vechime din ţară.
1 iulie 1880 – Banca Naţională a început să funcţioneze odată cu Centrala din Bucureşti, în conformitate cu legea din 18 aprilie 1880.
braila portal 4
23 august, 1881 – Prin Decret Regal se înfiinţează Biblioteca şi Muzeul oraşului Brăila.
1883, 22 mai – Ia naştere Bursa de cereale şi bunuri.
1883 Ia fiinţă Societatea Muzicală Lyra.
1883, 26 septembrie Se introduce telefonia la numai 7 ani de la inventarea ei în 1876 de către americanul Alexander Graham Bell.
1885 – Atelierul de Cizmărie State V. Mustea obţine medaliile de argint şi bronz la expoziţia Universală de la Paris din 1900 şi medalia de aur la expoziţia de la Bucureşti din 1894. Aceleaşi medalii le obţine Atelierul de Cizmărie Şt. Ionescu.
1888 Pentru prima dată în ţară, se utilizează betonul armat şi plăci de beton prefabricat de către Anghel Saligny în construcţia docurilor. Ingineri ai portului Genova au venit la Brăila ca să ia modelul. Docurile cuprindeau 334 silozuri cu o capacitate de 2560 de vagoane.
1888 – Se construieşte Fabrica de Ciment Porthland I.G. Cantacuzino.
1889 – Prima fabrică de măsuri şi instrumente de cântărit din ţară a lui Tănase Teodorescu, situată pe Bulevardul Cuza la nr. 72.
gara braila-braila portal
1890 – Primul circuit telefonic interurban Bucureşti – Brăila – Galaţi.
1890 – Are loc un experiment finanţat de primărie de eclerare electrică a străzilor Galaţi, Goleşti şi Polonă.
1891 Canalizarea şi aprovizionarea cu apă filtrată.
1893 – (la numai 13 ani de la prima instalaţie experimentată de inventatorul american Thomas Edison) – Se pune în funcţiune în docuri o centrală termoelectrică contra sumei de 121890 lei aur de către firma Siemens Halske din Viena. Consuma anual 500 tone de antracit şi producea circa 115000kW. Corpurile de iluminat erau cu arc voltaic, cu o putere între 1000 – 2000 de lumânări. Se asigura iluminatul cheiului, al docurilor, al Grădinii Publice şi al staţiei C.F.R. Brăila. Termocentrala va fi vizitată de către regele Carol I la 28 septembrie în acelaşi an.
1985, duminică, 1 august Vaporul cu aburi Orient este prima navă românească ce pleacă de la Brăila pe Dunăre cu un transport de pasageri (lungime – 76m, capacitate – 1000 persoane, viteză – 28km/h).
1897, 5 noiembrie – Municipalitatea oraşului Sofia (Bulgaria), prin adresa nr. 26429 către primăria oraşului Brăila, solicită un exemplar din caietul de sarcini privind introducerea iluminatului electric şi instalarea unei linii de tramvai.
1898 – Este inaugurată Fabrica de Făină Panait Violattos, care dispunea de cea mai perfecţionată instalaţie mecanică.
1900, 24 iunie – Are loc cursa de încercare a tramvaiului pe linia Bariera Călăraşi – Lacu Sărat(5 km). Vagoanele se numeau pe atunci trăsuri electrice (La Londra, tramvaiul electric s-a introdus în 1905 iar la Bucureşti, pe 26 martie 1902, în 1913 existând doar 14 km de linie de tramvai).
1905, 15 septembrie Se introduce eclerajul electric (iluminatul electric), pe toate străzile oraşului.
1906 – Ia fiinţă fabrica de celuloză din stuf din ţară (Fabrica de Celuloză S.A.)
1906 – Grupul statuar Traian, operă a sculptorului Tache Dimo Pavelescu.
1908 – Se introduc elevatoarele în portul Brăila, în 1913 existând aici 20 de astfel de utilaje, faţă de numai 11 la Constanţa şi 3 la Galaţi.
1909Se amplasează Ceasul, în Piaţa Sfinţii Arhangheli;
1911 – Excedentul exportului faţă de import în portul Brăila se cifrează la 105359744 lei aur, de trei ori mai mult ca în anul 1888. Este anul în care comerţul brăilean reprezenta 22% din export şi 20% din import.
1911 – Moara Likiardopulos – cea mai mare şi modernă fabrică de făină din ţară şi din Peninsula Balcanică.
1912 – Fabrica de Plăci de Gramofoane Gloria Română, prima de acest gen din ţară.
1912 – Potrivit statisticii Academiei Române la Brăila apăreau 31 de periodice.
1914 – Este dat în funcţiune cel mai mare castel de apă din ţară în Grădina Publică cu două rezervoare având o capacitate de 1200m cubi.
1914 – Existau la Brăila 12 bănci.
1929 – Apare revista Analele Brăilei, editată de ing. Gh. T. Marinescu.

Comentarii

comentarii

- Reclame -

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Reclame -

Ultimele Noutăți

Lansare de carte la Biblioteca Județeană „Panait Istrati”

Biblioteca Județeană "Panait Istrati" Brăila vă invită vineri, 31 mai 2024, ora 17.00, la lansarea cărții „Personalități de seamă...
- Reclame -

Mai Multe Articole

- Reclame -