De la înfiinţarea sa la 15 aprilie 1949, teatrul brăilean, cu un prim nucleu artistic, format din actorii Irina Barbu, Xenia Beza, Ana Colda, Paula Culitza, Florica Demion, C.Deşliu, Dorina Done, Dumitru Done, Paul Florian Dorwagen, miti Ignătescu, Ion Aurel Manolescu, Elvira Petreanu Manolescu, Ştefan Mihăilescu – Brăila, …, regizori tehnici Ion Aricescu şi Titi Petrescu; sufleurii Clarice Ferat, Valeriu Moraru şi Desire Perlea…, va fi condus de primul său director, Victor Dumitrescu Bumbeşti, în stagiunea 1949 – 1950. Acestuia îi urmează un şir de directori care vor asigura continuitatea, permanenţa şi valoarea în creştere a Teatrului Maria Filotti, prin Andrei Popovici, între 1950 – 1952.
Actorul Constantin Codrescu, director între 1981 – 1986, a venit la conducerea teatrului brăilean în perioada sa cea mai dificilă, când clasica dar vechea clădire Rally a intrat într-un proces de consolidare şi restaurare, între 1980 – 1988 şi din care a ..renăscut, cu contribuţia unui mare colectiv de ingineri, constructori, arhitecţi şi sculptori, bijuteria de arhitectură, superbul lăcaş de cultură de azi, înscris în cataloagele UNESCO.
A fost o perioadă critică, dacă nu chiar… dramatică pentru existenţa Teatrului Maria Filotti ca instituţie de cultură, 
deoarece repetiţiile şi spectacolele se desfăşurau în condiţii impropii în sala Clubului muncitoresc Progresul fără facilităţi şi tehnologia necesare unui spectacol de teatru.
Actor cu mari disponibilităţi artistice, cunoscut pentru prestaţia sa scenică la câteva teatre din ţară, regizor de mare şi originală îndrăzneală, a reuşit ca director să păstreze.. pe linia de plutire o instituţie de cultură foarte specială, cum a fost Teatrul Maria Filotti, să menţină colectivul artistic şi să asigure o anume ritmicitate a spectacolelor şi premierelor timp de şase ani…grei! Actorul Constantin Codrescu n-a fost numai interpretul , regizorul şi directorul teatrului brăilean în momentele sale de derivă, ci şi liantul, catalizatorul, care a întreţinut speranţa revenirii la normal.
Implicarea sa a fost totală, permanentă şi revigorantă, pentru că a jucat ca actor şi a regizat spectacolele Cu căluşul în gură de A. Sastre, Preferam să mor de râs de Nelu Ionescu, în stagiunea 1980 – 1981; Mângâierea de Th. Mănescu şi Lunga povestire de dragoste de T. Popescu, în stagiunea 1981 – 1982; Despot Eraclitul de Dan Muşatescu şi Frumoşii Marilor oraşe de Anghel Grigoriu şi Romeo Iorgulescu, în stagiunea 1982 – 1983; Reţeta fericirii de A. Baranga şi Încercare de zbor de I. Radicikov, în stagiunea 1983 – 1984; Martor şi judecător de Ion Bălan, Bătrânii nu-s de aruncat la vechituri de Maurizio Constanzo şi Audienţă la consul de Ion Brad, în stagiunea 1984 – 1985.
Actorul Constantin Codrescu s-a născut la 5 noiembrie 1931 la Huşi. După absolvirea Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti, în 1951, a jucat pe scena Teatrului Naţional I.L.Caragiale în perioada studenţiei, la Teatrul Armatei şi la Teatrul Mic, între 1951 – 1977; la Teatrul din Sf. Gheorghe – Covasna şi la Teatrul din Tg. Mureş, între 1977 – 1981, apoi la Brăila.
Pentru contribuţia sa la dezvoltarea teatrului românesc, a primit premii la festivalurile naţionale de teatru, pentru regie şi interpretare, şi este distins cu Medalia Muncii şi Ordinul Meritul Cultural, clasa a III-a. Este profesor universitar la Institutul de Teatru.
Prin Hotărârea Consiliul Local Municipal Nr. 42 din 29 martie 2002, prof.univ. Constantin Codrescu, actor, a fost declarat Cetăţean de Onoare al Brăilei.
Sursa: „Cetăţeni de Onoare ai Brăilei” Dumitru Anghel