vineri, mai 17, 2024

Cooperaţia meşteşugărească la Brăila

Important de Citit

Pe fondul dinamismului ascendent al economiei judeţului se înscriu şi realizările cooperaţiei meşteşugăreşti privind dezvoltarea şi îmbunătăţirea deservirii populaţiei, sporirea producţiei bunurilor de larg consum, valorificarea tradiţiilor locale de artă populară şi meşteşuguri artistice, furnizarea de piese, subansamble şi a altor articole comerciale externe.

La 18 februarie 1947 a fost înfiinţată prima cooperativă meşteşugărească la Brăila -„Producţia”-, cu un singur centru de reparaţii de încălţăminte şi cu 15 membri. Acesteia i-au urmat „Viitorul” (toamna anului 1948), profilată pe confecţii din textile şi lenjerie: „Înainte” (13 martie 1950) cu profil mixt; „Igiena” (1950), funcţionând în prezent cu denumirea de „Prestarea” cu specific de frizerie , coafură, foto, etc; „Arta populară”(8 martie 1956), specializată în meşteşugul ţesutului de covoare;”Progresul” Făurei (15 februarie 1958) cu profil mixt.

De-a lungul anilor, cooperativele meşteşugăreşti au cunoscut o dezvoltare dinamică, mai ales din 1968, anul reorganizării administrativ teritoriale. În acest sector lucrau la 31 decembrie 1978 peste 7 260 cooperatori, din care 3 400 în domeniul deservirii şi aproape 3 200 în producţia de serie, restul fiind reprezentat de personalul TESA şi auxiliar. Datorită preocupărilor permanente pentru selecţionarea, recrutarea, pregătirea şi perfecţionarea cadrelor, în perioada 1971-1978 s-au pregătit 5 140 cooperatori pentru activităţi ca : depănare radio-televizoare, optică, foto, coafură, cosmetică etc. urmând ca în anii 1979-1980 să mai fie pregătite încă 1930 de cadre, insistându-se pe instruirea în noi meserii şi intensificarea acţiunii de policalificare, mai ales în sectorul prestărilor de servicii. A crescut, de asemenea, numărul unităţilor care la 31 decembrie 1978 ajunsese la 412 faţă de 291 câte erau în 1968.

Indicator cuprinzător care reflectă întreaga activitate a cooperaţiei meşteşugăreşti, valoarea producţiei marfă şi a prestărilor de servicii a cunoscut an de an, înalte ritmuri de creştere. Comparativ cu 1968 aceasta a sporit de 3 ori în 1978.

De altfel, în anii 1976-1978 s-au înfiinţat servicii în 30 de profile noi cum sunt : curăţătorie rapidă, întreţineri şi reparaţii de televizoare pe bază de abonament, colectarea de la domiciliu a confecţiilor pentru curăţat chimic şi a covoarelor pentru spălat, închirieri de confecţii pentru ocazii, repararea articolelor din mase plastice, confecţionarea de jaluzele, valorificarea de mobilă recondiţionată, închirierea de instrumente muzicale, etc. în total cooperaţia meşteşugărească brăileană prestează o gamă largă de servicii în 208 de profiluri.

Pentru a contribui la completarea sortimentelor de bunuri de consum destinate pieţei şi, deci, la o mai bună aprovizionare a populaţiei, cooperaţia meşteşugărească din judeţ a produs şi a livrat unităţilor comerciale, de stat şi cooperatiste, importante cantităţi de confecţii şi tricotaje, încălţăminte şi articole de marochinărie, mobilă şi diferite alte produse din metal şi lemn de uz casnic. Volumul mărfurilor livrate în acest sens  în 1978 a crescut de 3,3 ori şi în 1980 va spori de 3,8 ori.

Se înţelege că pentru desfăşurarea unui asemenea proces amplu de producţie, au fost necesare însemnate fonduri de investiţii. Dacă în perioada 1966-1970  au fost alocate pentru construcţii, dezvoltări şi modernizări 25,3 milioane lei, valoarea investiţiilor a crescut în cincinalul 1971-1975 l 56,6 milioane lei.

Pe această bază au fost construite importante obiective cum sunt : staţia de autoservice , spaţiile comerciale din cartierul Hipodrom şi complexul de pe str. Călăraşi; atelierul de ţesut covoare, spălătoria şi curăţătoria chimică, complexul de deservire „1 Mai”, Casa Modei, Complexul de deservire din cartierul Radu Negru, spaţii comerciale şi pentru prestări de servicii la parterele blocurilor în cartierele Viziru, Obor, etc.

Realizările de până acum, ca şi preocuparea membrilor cooperatori de a înlătura neajunsurile ce se mai manifestă în activitatea lor, sunt o garanţie pentru dezvoltarea şi diversificarea în continuare a prestărilor de servicii, lărgirea bunurilor de consum, destinate pieţii interne şi exportul, îmbunătăţirea neâncetată a calităţii acestora şi creşterea eficienţei economice în acest important sector.

 

SURSA : Judeţele Patriei, Brăila Monografie, Editura Sport-Turism Bucureşti, 1980

Comentarii

comentarii

Articolul precedent
Articolul următor
- Reclame -

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Reclame -

Ultimele Noutăți

Dialog între generații la Biblioteca Județeană

Joi, 16 mai 2024, de la ora 12, Biblioteca Județeană ”Panait Istrati” Brăila are un invitat deosebit, pe domnul...
- Reclame -

Mai Multe Articole

- Reclame -