Se ştie că desenul stradal al Brăilei are forma unui amplu arc de cerc, de la Dunăre la Dunăre, cu o salbă de artere paralele, între bulevardul Al.I.Cuza şi Calea Dorobanţilor, cu excepţia părţii vechi a oraşului cu parfumul ei de epocă medieval, oriental. Este vorba despre bulevardul Independenţei şi străzile Plevna, Rahova, Ştefan cel Mare, Griviţa, Mihai Bravu şi Roşiori, intersectate de alte căi importante. Acest periplu urbanistic are legătură cu istoria dezvolării învăţământuli la Brăila, mai precis cu reţeaua de şcoli construite începând cu a doua jumătate a secolului al XX-lea.
Consiliul comunal al oraşului aprobă în şedinţa din 27 aprilie 1889 două proiecte după planurile arhitectului Alexandru Săvulescu, pentru şcoli urbane de băieţi şi fete.
Ioan Petru Negraru s-a născut la 22 aprilie 1910 în comuna Traianu din judeţul Brăila, unde a şi făcut clasele primare.În 1928 a absolvit Şcoala Normală Şt. O. Iosif din Brăila, unde i-a avut ca îndrumători spirituali pe Dumitru Panaitescu Perpessicius, Vasile Băncilă, Ion Dumitriu. După absolvirea Şcolii Normale, Ioan Petru Negraru va fi încadrat învăţător la Nehoiaşu, în judeţul Buzău apoi în Basarabia, în judeţul Cahul, la Andruşu de Jos. Între timp a frecventat Şcoala Militară de Ofiţeri de rezervă din Bacău. În 1931 este titularizat în învăţământ în satul Cerna din judeţul Tulcea, iar din 1934 se transferă la Baldovineşti, judeţul Brăila, apoi la Dudeşti şi Cireşu până în 1941, când face războiul pe linia I din Rusia până în Munţii Tatra în 1945. Demn şi cinstit ofiţer de rezervă, Ioan Petru Negraru a luptat cu eroism alături de alţi rezervişti dascăli de şcoală brăileană, Robescu, Petride, Lipan sau de învăţători care au căzut la datorie.
Întors de pe front, învăţătorul Ioan Petru Negraru va fi numit inspector şcolar şef al judeţului Brăila la 1 septembrie 1947 dar va demisiona după 2 săptămâni, pentru că nu a acceptat compromisul de a epura pe criterii politice 312 învăţători, la presiunea ministrului Ştefan Voitec.
Va fi încadrat ca profesor suplinitor de limba română pentru clasele gimnaziale şi va reveni ca învăţător la Şcoala Generală nr.16 de unde s-a şi pensionat.
Din motive politice i s-a refuzat titlul de învăţător emerit, deşi s-a aflat în elita generaţiei de învăţători, a cărui activitate s-a aflat sub semnul îndemnurilor celui mai patriot dintre miniştrii Şcolii româneşti, Spiru Haret:
Să răspândiţi cultura românească; să fiţi apostoli sociali, dacă v-aţi ales această profesie, să acceptaţi jertfa de sine şi să căutaţi fericirea voastră, în fericirea celor ce vă vor simţi prezenţa în mijlocul lor.
În afara celor două monografii, învăţătorul Ioan Petru Negraru a contribuit şi la editarea unor manuale de lectură şi gramatică pentru clasele primare.
Pentru faptele sale de arme în războiul mondial, învăţătorul Ioan Petru Negraru a fost decorat cu Ordinul Coroana României, cu Spadă de Cavaler şi Panglică Virtutea Militară.
Ioan Petru Negraru a decedat în vara anului 2004.
Prin Hotărârea Consiliului Local Municipal NR. 7 din 12 februarie 1997, învăţătorul Ioan Petru Negraru a fost declarat Cetăţean de Onoare al Brăilei.
Sursa: Cetăţeni de Onoare ai Brăilei – DUMITRU ANGHEL