[the_ad id=”12306″]
Sezonul din 1940 se deschidea pe 1 iunie la ora 10.30 în prezenţa prefectului judeţului – col. Vasile Atanasiu, printr-un serviciu divin.
Zona din jurul staţiunii este în degradare, pădurea, pepiniera.
În perioada 1939-1943 în staţiune au fost cazate unităţi militare armate, refugiaţi polonezi sau prizonieri sovietici, linia frontului trece pe aici. Tot aici vor staţiona în vara anului 1944 un batalion de pontonieri şi o companie sanitară germană, depozitul de muniţii aflându-se în pădurea apropiată.
După exploziile de la depozitul de muniţii şi ocupaţia sovietică, totul este în degradare.
Se închid firmele Iancu Rădulescu – 1946, Ispas D. Silianu, La Dobrogeanu, Gheorghe Pavel Popescu – iulie 1946.
După decembrie 1947, localurile şi vilele s-au naţionalizat, multe sunt lăsate în degradare, ultimile vile dispărute – Angelica şi Lizica ( aflate în faţa complexului Flora de azi).
În 1962 se înfiinţează Serele ( 1,35 ha) în zona sudică, continuând vechea pepinieră care a dat naştere pădurii
În anii socialismului staţiunea nu mai avea vechiul farmec, tramvaiul nu mai întorcea la rondou, unde din vechea cofetărie-lăptărie a lui Ispas D. Silianu ( zis Silianovici) a rămas doar o terasă.
Datorită liniei duble spre CCH şi a orarului des al circulaţiei tramvaiului, brăilenii vin în număr mare la nămol şi baie.
Dintre clădirile vechi au rezistat – Administraţia, Sanatoriul, cofetăria Ispas şi vila Ancora.
Pe malul lacului erau amenajate două plaje, o platformă împrejmuită pentru nudism, unităţi comerciale : cofetărie, berărie, chioşcuri, aprozar, alimentara, magazine, bar, magazin artizanat.
Unităţi prestatoare de servicii : frizerie şi coafură, O.P., telefon, stadion, club, sală TV.
În anul 1980 existau : Complexul balnear OJT ( din 1977), hotelul UNCAP şi motelul COOP „Turist” ( din 1978).
Din cele două noi hoteluri ale OJT ( proiect 1988) se construieşte doar unul – neterminat, aparţinând SC Unita Turism.
Disputa între municipiul Brăila şi comuna Chiscani a existat tot timpul, prima cu investiţiile, comuna prin statutul juridic al staţiunii.
Nucleul a rămas Unitatea de Tratament Balnear „Perla”, condus de Vasile Roman – ce a reuşit aducerea apei şi nămolului din lac gravitaţional cu investiţii reduse. A urmat în 1992 racordarea la gaz metan, în 2006 licenţa de exploatare a nămolului. Alte unităţi hoteliere : Diana, Mara, Flora.
În anul 2001, administraţia municipiului Brăila consemna bunuri imobile din staţiunea Lacul Sărat:
– Plaja cu suprafaţa de 72.000 mp
– Pădure – 70.000 mp
– Spaţii verzi – 222.000 mp
– Alei – 38.000 mp
– Parcare – 7.700 mp
– Zonă protecţie – 23 ha
[the_ad id=”12306″]
Astăzi, la intrare, pe Aleea Centrală găsim, pe stânga
– Cămin pentru persoane vârstnice ( Consiliul Municipal, 70 de camere, 140 de locuri)
– 3 blocuri cu 4 etaje ( foste ale CCH-ului)
– Hotel Diana ( SC Fortuna SA) – 70 de camere, 180 locuri
– Hotel Lacu Sărat ( SC Unita Turism Holding SA Timişoara – lanţ hotelier), cu 79 camere, restaurant-bar, camping
– Complex hotelier „Perla” ( tratament şi recuperare ) – Ministerul muncii, hotel 70 de camere, 140 locuri, restaurant.
– Vila „Mara” – 36 de camere, 80 locuri ( fosta Administraţie a staţiunii. Fosta casă de odihnă „Mimoza”, reabilitată de SC Nelisim Prod. SRL
– Terasa L. Sărat – 500 loc. ( propietate privată)
– Rondoul tramvaielor/trăsurilor devenit scenă pentru spectacole
Pe aleea principală :
– În dreapta – pe locul restaurantului Mihăilescu, clădire a OJT neterminată
– Complex balnear „Flora” ( Unita Traian Turism), hotel cu 106 camere, restaurant, bar. Bază de tratament proprie. Clădire construită în 1977 – OJT
– Vile de protocol ( 2 unităţi), pe locul fostelor vile Narcisa şi Crizantema
– Vila „Sabrina” – pensiune, 8 camere-16 locuri, restaurant, terasă 220 locuri
– Relamara – restaurant, terasă, cofetărie ( vilele camelia şi Angelica Negulescu reabilitate)
– Centrul de informare şi documentare pentru integrare europeană şi dezvoltare durabilă Brăila ( Consiliul judeţean-Provincia Pisa, Italia, în vila Lăcrămioara- fostă casă de odihnă a sindicatelor, fostă reşedinţă a echipei de forbal). Reabilitată UE, având şi un nou corp
– Vila „Nufărul”- 43 locuri, restaurant, terasă.
Aleea Mănăstirii, la stânga prin vechiul Parc englez spre Mănăstirea „Sf. Pantelimon”, înainte pe stânga Tabăra şcolară de pionieri – 800 de locuri, 100 căsuţe.
În capătul aleii – fostul sanatoriu „Principele Nicolae” ( inaugurta în anul 1904), devenit cantina taberei. În prezent – sediul al Jandarmeriei Brăila.
[the_ad id=”12306″]
Centrul de agrement L. Sărat ( fosta Tabără şcolară- construită în 1975), aparţine Direcţiei pentru Tineret a jud. Brăila – Autoritatea naţională pentru Sport şi Tineret, 50 de căsuţe, 300 locuri, sală protocol.
– Aleea Plajelor, plaja Flora, Solarul, vechea plajă a taberei ( părăsită). Între ele era amenajat un sistem de panouri solare pentru apă caldă ( devastat – dispărut).
Vechiul Solar ( construit în 1970 – OJT), închiriat în 1992, vândut în anul 2000 S.C. Animus SRL.
VA URMA
[the_ad id=”14977″]